Redactia
La aproape doi ani de la protestul din 10 august, dosarul a fost clasat parțial de către procuporii DIICOT. La 10 august 2018 în Piața Victoria din mun. București zeci de oameni, majoritatea din diaspora au protestat, cerând demisa Guvernului condus de Viorica Dăncilă. La protest au avut loc mai multe violenţe ce s-au soldat cu zeci de răniţi (protestatari şi jandarmi).
Acesția suțin că nu sunt probe că a fost vorba de o tentativă de lovitură de stat, așa cum susținea Jandarmeria Română în plângerea depusă la Parchet. De asemenea, consideră că nu ar fi fost pregătită, din timp, reprimarea protestului, așa cum au susținut o parte dintre participanți, care au făcut și plângeri penale în acest caz. Așa că șefii Jandarmeriei de atunci au fost scoși de sub urmărire penală.
Ce au decis procurorii DIICOT
Procurorii DIICOT au anunțat, miercuri, că a fost clasat parțial dosarul privind violențele de la 10 august. Se aplică și declinarea unei părți din anchetă către Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, privind intervenția unor jandarmi la protestul Diasporei.
A fost clasată presupusa tentativă de lovitură de stat (acuzația venită dinspre PSD), dar și clasarea dosarului legat de comportamentul șefilor Jandarmeriei în timpul protestului. Atunci, zeci de participanți au fost bătuți. Astfel, au scăpat de anchetă Ionuț Sindile, Sebastian Cucoș, Laurențiu Cazan și Dan Mihai Chirică, șefii jandarmeriei și poliției.
Pe de altă parte, în ceea ce privește plângerile făcute de protestatari cu privire la modul în care a acționat Jandarmeria și la acuzațiile că aceștia ar fi premeditat înăbușirea protestului. Procurorii DIICOT spun că nu sunt probe suficiente și au decis clasarea acuzațiilor de abuz în serviciu și purtare abuzivă pe numele șefilor de atunci ai Jandarmeriei Române și Jandarmeriei Capitalei.
Cum explică DIICOT clasarea acuzațiilor
În ordonanța de clasare a anchetei se arată că ”datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018, nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului.
Referitor la intervenția în forță a jandarmilor, procurorii DIICOT spun că era justificată pentru a nu fi puse în pericol viața și integritatea corporală a membrilor forțelor de ordine și a participanților la manifestație.
În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.).
Explicațiile DIICOT
Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în ansamblul lor, au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic şi civilizat, explică parchetul, potivit G4media.ro.
Cazul nu se închide complet: există informații, în cazuri punctuale, că unii jandarmi au acționat cu violență împotriva protestatarilor, fără acoperire legală, așa că vor fi investigați pentru purtare abuzivă de procurorii militari.
