Georgescu Dragos
Un nou val de reforme se conturează în structura administrației publice din România, în contextul în care Guvernul analizează un al doilea pachet de măsuri fiscale menit să reducă presiunile bugetare. Una dintre cele mai importante propuneri discutate vizează reducerea cu 20% a numărului de posturi din administrația publică locală, măsură susținută public de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (UDMR).
Disponibilizări în masă în sistemul bugetar. Câți oameni vrea Bolojan să dea afară
Declarațiile ministrului vin într-un moment în care cheltuielile cu aparatul de stat sunt tot mai greu de susținut, iar presiunea pe bugetul public crește din cauza dezechilibrelor economice și a angajamentelor asumate de România față de instituțiile internaționale. Prin urmare, eficientizarea activității administrației, atât la nivel local, cât și central, devine o necesitate, nu doar o intenție politică.
Invitat luni seară la postul de televiziune B1TV, ministrul Dezvoltării a confirmat faptul că în pachetul al doilea de măsuri fiscale aflat în discuție la nivel guvernamental se regăsește o propunere clară: reducerea cu 20% a numărului de posturi din administrația publică locală.
„E nevoie de eficientizare, și la autoritățile locale, și la cele centrale. Pe partea autorităților centrale – la ministere și structurile subordonate ministerelor – vor trebui luate măsuri. În programul de guvernare e prevăzută o reducere cu 20 la sută a numărului de posturi în administrația publică, fie ea centrală, fie ea locală,”
a declarat Cseke Attila.
Ministrul a adăugat că discuțiile cu reprezentanții administrației publice locale sunt în desfășurare și că această idee de tăiere de posturi se conturează ca o necesitate acceptată în mare parte de actorii instituționali implicați.
Reforma ar urma să se aplice în baza Ordonanței 63/2010
Potrivit explicațiilor oferite de Cseke Attila, reducerea de 20% a numărului de posturi nu se va face în mod arbitrar sau aplicat uniform în toate unitățile administrative. Măsura ar urma să fie implementată în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 63/2010, care stabilește limite minime și maxime de personal în funcție de tipul și gradul localității.
Astfel, vor fi luate în calcul elemente precum:
Categoria localității: comună, oraș, municipiu, județ, sector sau municipiul București;
Dimensiunea și complexitatea activităților derulate de autoritățile respective;
Numărul real de posturi ocupate și eficiența acestora în aparatul administrativ local.
Această abordare diferențiată este considerată de ministrul Dezvoltării drept o soluție echitabilă, care evită greșelile din trecut, când măsurile de austeritate au fost aplicate „la grămadă”, fără să țină cont de particularitățile locale.
„Susțin acest sistem pentru că nu taie de la toată lumea la fel. Nu e o tăiere mecanică, ci se bazează pe criterii obiective. Fiecare localitate are un specific, un număr diferit de cetățeni, activități și responsabilități administrative,”
a precizat ministrul.
Care sunt localitățile vizate și cum va fi aplicată reducerea
Ordonanța 63/2010 oferă deja un cadru legal flexibil, care permite Guvernului să ajusteze structura de personal în administrația publică locală în funcție de mărimea și necesitățile fiecărei unități administrativ-teritoriale.
În acest context, reducerea cu 20% nu înseamnă neapărat concedierea imediată a angajaților, ci poate fi realizată prin:
Renunțarea la posturile vacante sau care urmează să devină vacante;
Comasarea unor funcții sau atribuții în cadrul aceluiași departament;
Digitalizarea unor servicii, care ar permite reducerea necesarului de personal;
Pensionarea anticipată sau naturală a unor angajați, fără înlocuire imediată;
Reorganizarea instituțională, în special în localitățile cu personal supradimensionat.
Localitățile mari, precum municipiile reședință de județ sau sectoarele Capitalei, ar putea absorbi mai ușor o astfel de reducere, având o bază mai solidă de personal. În schimb, comunele mici, cu personal deja limitat, ar putea fi exceptate parțial sau integral de la această măsură, tocmai pentru a nu compromite funcționarea administrației locale.
Motivele din spatele măsurii: presiune bugetară și ineficiență structurală
Reducerea numărului de posturi din administrația locală vine într-un context în care cheltuielile bugetare cu salariile în sectorul public au crescut constant, ajungând la niveluri greu de susținut. În plus, în multe cazuri, autoritățile locale au fost acuzate de ineficiență, supraîncărcare birocratică și lipsă de performanță.
Ministrul Cseke Attila consideră că administrația publică românească are nevoie de o reformă profundă, nu doar din considerente financiare, ci și pentru a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor.
„Trebuie să recunoaștem că în multe locuri din țară administrația publică funcționează greoi. Există direcții supradimensionate, atribuții care se suprapun și o structură de personal care nu mai corespunde realităților actuale. E timpul să facem ordine,”
a declarat ministrul.
Chiar dacă măsura nu a fost adoptată oficial, discuțiile la nivel local au fost deja inițiate, iar reprezentanții autorităților locale au exprimat poziții variate. Unii edili susțin ideea eficientizării, mai ales acolo unde s-a constatat o „îngroșare artificială” a aparatului administrativ. Alții atrag atenția că nu toți angajații pot fi eliminați fără riscuri, mai ales în comune unde funcționarea instituțiilor depinde de un număr redus de salariați.
„E important ca această măsură să nu fie una aplicată mecanic. În orașele mari avem poate direcții supradimensionate, dar în comune, dacă scoți un post, riști să blochezi întreaga activitate,”
a declarat un primar din județul Bistrița-Năsăud.
Alți edili au sugerat că digitalizarea și simplificarea procedurilor ar trebui să însoțească reforma posturilor, altfel cetățenii vor fi cei care vor suporta consecințele prin întârzieri și servicii administrative de slabă calitate.
