Georgescu Dragos
Moartea Rodicăi Stănoiu, fost ministru al Justiției și una dintre figurile marcante ale scenei politice și academice românești din ultimele decenii, continuă să ridice semne de întrebare și să genereze controverse puternice.
S-a elucidat misterul. Au venit rezultatele finale ale necropsiei. De ce a murit, de fapt, Rodica Stănoiu
După ce duminică procurorii au deschis un dosar penal de moarte suspectă, luni dimineață a fost dispusă deshumarea trupului neînsuflețit al fostei demnitare, în vederea efectuării necropsiei. Decizia autorităților a venit pe fondul unor sesizări formulate de apropiați ai acesteia, care au reclamat faptul că Rodica Stănoiu a fost îngropată fără efectuarea unei autopsii, un detaliu care a stârnit îngrijorare, suspiciuni și reacții în mediile judiciare și politice.
Deshumarea a avut loc în condiții de maximă discreție, iar trupul fostului ministru a fost transportat la Institutul Național de Medicină Legală, unde medicii legiști au început procedurile necesare pentru stabilirea exactă a cauzei morții. Potrivit unor surse judiciare, primele concluzii indică faptul că decesul a fost cauzat direct de un stop cardio-respirator, infarctul miocardic fiind identificat drept factor antecedent. Aceleași surse susțin că Rodica Stănoiu suferea de diabet zaharat și de o afecțiune vasculară severă, ateromatoza, o boală caracterizată prin depuneri de plăci de grăsime, colesterol și calciu pe pereții arterelor, care favorizează apariția complicațiilor cardiovasculare grave, inclusiv a infarctului fatal, conform cancan.ro.
Cu toate acestea, cazul nu este lipsit de elemente controversate. Moartea Rodicăi Stănoiu a intrat rapid în atenția publicului după ce mai mulți prieteni și colaboratori apropiați au relatat că, înainte de deces, aceasta ar fi ajuns la spital prezentând multiple lovituri pe corp, fără ca sursa acestora să fie cunoscută. Aceste informații au alimentat suspiciunile privind circumstanțele în care a murit fostul ministru și au determinat autoritățile să trateze cazul cu maximă seriozitate.
Deschiderea dosarului de moarte suspectă a fost justificată tocmai de aceste semnale venite din cercul de apropiați, care au pus sub semnul întrebării atât starea de sănătate a Rodicăi Stănoiu în ultimele sale zile, cât și modul în care a fost gestionată situația medicală. Faptul că aceasta a fost înhumată fără autopsie a fost considerat un element sensibil, mai ales având în vedere statutul său public și antecedentele medicale cunoscute sau, dimpotrivă, necunoscute.
În prezent, trupul neînsuflețit al Rodicăi Stănoiu se află în continuare la Institutul Național de Medicină Legală, urmând să fie preluat de familie după finalizarea tuturor procedurilor. Între timp, ancheta penală continuă, iar procurorii au audiat deja mai multe persoane din anturajul fostei demnitare. Aceste audieri au rolul de a clarifica ultimele zile din viața Rodicăi Stănoiu, starea sa fizică și psihică, precum și eventualele circumstanțe care ar fi putut contribui la agravarea stării de sănătate.
Rodica Stănoiu a încetat din viață pe 3 decembrie, la vârsta de 86 de ani. De-a lungul carierei sale, a ocupat poziții-cheie în sistemul juridic și politic din România, fiind una dintre cele mai influente figuri ale perioadei postdecembriste. Parcursul său profesional și academic a fost unul impresionant, construit pe o bază solidă de studii și cercetare juridică.
Cine a fost Rodica Stănoiu
Născută într-o perioadă marcată de transformări profunde, Rodica Stănoiu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în anul 1961. Dorința de perfecționare și interesul pentru domeniul criminologiei și al dreptului comparat au determinat-o să urmeze studii postuniversitare în afara țării. În 1969, a studiat la Școala de Criminologie a Universității din Montréal, iar în 1982 a urmat cursuri la Facultatea Internațională de Drept Comparat din Strasbourg, două instituții de prestigiu care i-au consolidat expertiza juridică.
În anul 1975, Rodica Stănoiu a obținut titlul de Doctor în Drept la Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române. Această etapă a reprezentat un moment important în cariera sa academică, deschizându-i drumul către cercetare avansată și activitate universitară. Ulterior, în 1994, a urmat un stagiu de cercetare la Centrul Federal de Justiție din Washington DC, experiență care i-a oferit o perspectivă internațională asupra sistemului de justiție și a politicilor juridice.
Activitatea didactică a Rodicăi Stănoiu s-a întins pe mai multe decenii. Din 1995 până în 2005, a fost profesor universitar la Universitatea Spiru Haret, unde a predat discipline juridice și a contribuit la formarea mai multor generații de studenți. În paralel, din 1996 și până în prezent, a ocupat aceeași funcție academică la Universitatea Dimitrie Cantemir, unde a fost apreciată pentru rigoarea intelectuală și experiența vastă acumulată în domeniul dreptului.
Pe lângă cariera academică, Rodica Stănoiu a avut o prezență constantă în viața politică. Începând cu anul 1996, a fost aleasă senator în Parlamentul României, funcție pe care a deținut-o timp de trei mandate consecutive. Activitatea sa parlamentară a fost marcată de implicarea în comisii de specialitate și de participarea la elaborarea unor proiecte legislative importante.
Între anii 2000 și 2004, Rodica Stănoiu a ocupat funcția de ministru al Justiției în Guvernul condus de Adrian Năstase. Mandatul său a fost unul intens, desfășurat într-o perioadă în care sistemul judiciar românesc se afla într-un proces amplu de reformă, sub presiunea integrării europene și a cerințelor privind statul de drept. De-a lungul acestui interval, Stănoiu a fost implicată în dezbateri aprinse și decizii controversate, fiind atât apreciată pentru expertiza sa juridică, cât și criticată pentru anumite poziții publice.
Revenind la circumstanțele morții sale, ancheta în curs urmărește să stabilească dacă există vreo legătură între afecțiunile medicale de care suferea și eventualele leziuni observate de apropiați. Deși sursele judiciare indică drept cauză principală a decesului stopul cardio-respirator, procurorii nu exclud nicio ipoteză până la finalizarea completă a investigațiilor medico-legale și a audierilor.
Ateromatoza, una dintre afecțiunile menționate de surse, este o boală cronică, cu evoluție lentă, dar cu potențial letal, mai ales în combinație cu diabetul zaharat. Depunerile de plăci aterosclerotice pe pereții arterelor îngustează vasele de sânge și pot duce la blocaje acute, favorizând infarctul miocardic. În cazul persoanelor vârstnice, riscul este considerabil, iar episoadele de stres, efort sau traumatisme pot agrava situația.
Totuși, rămâne de clarificat contextul în care Rodica Stănoiu a ajuns la spital cu multiple lovituri pe corp. Această informație, chiar dacă nu indică neapărat o agresiune, ridică întrebări legitime cu privire la starea sa de vulnerabilitate și la eventualele circumstanțe care ar fi putut contribui la deteriorarea stării de sănătate.
Pe măsură ce ancheta avansează, procurorii încearcă să reconstituie ultimele zile din viața fostei demnitare, inclusiv traseul medical, persoanele care au avut contact direct cu aceasta și deciziile luate în privința tratamentului și îngrijirii. Audierile apropiaților au rolul de a oferi o imagine completă asupra situației, dincolo de concluziile strict medicale.
Cazul Rodicăi Stănoiu rămâne unul sensibil, nu doar prin prisma funcțiilor publice deținute, ci și prin întrebările care persistă în jurul morții sale. Rezultatele finale ale necropsiei și concluziile anchetei penale vor fi esențiale pentru a lămuri definitiv circumstanțele acestui deces și pentru a închide un capitol care a generat emoție, controverse și interes public major.
