Se pregătesc tăieri în sistemul public! Cheltuielile instituțiilor vor fi reduse cu 5%. Cine va fi afectat

Negocierile pentru viitorul program fiscal-bugetar au dus, după multe discuții, la o primă decizie concretă: reducerea cu 5% a cheltuielilor din instituțiile statului. Liderii celor patru partide care negociază formarea noului Guvern susțin că nu intenționează să mărească taxele, ci vor să diminueze costurile administrative. Este o măsură care, dacă va fi aplicată coerent, ar putea avea efecte importante asupra aparatului bugetar și modului în care sunt cheltuiți banii publici.

Citește și

Adriana Bahmuțeanu și-a ales ținuța pentru cununia civilă. De ce va purta o culoare neobișnuită...

O decizie după multe ore de discuții

După mai bine de o săptămână de negocieri, care au inclus și o ședință maraton marți seară, ce a durat peste 5 ore, partidele implicate în formarea viitorului Executiv au căzut de acord asupra unui prim pas concret: reducerea cheltuielilor din instituții cu 5%.

Surse apropiate negocierilor spun că discuțiile s-au concentrat pe modul în care pot fi reduse aceste cheltuieli, fără a afecta drastic serviciile publice. Prioritatea ar fi diminuarea sumelor cheltuite cu personalul, prin tăierea unor sporuri, indemnizații sau chiar prin eventuale disponibilizări. În paralel, urmează să fie format un grup de lucru care să analizeze punctual ce anume se poate tăia și unde sunt cele mai mari pierderi de eficiență.

Radu Burnete: „S-au înregistrat progrese”

Radu Burnete, care va deveni consilier prezidențial începând cu 1 iulie, a transmis un mesaj clar după negocierile de marți: „Astăzi, cele patru partide au continuat discuţiile privind măsurile fiscal-bugetare şi au înregistrat progrese. Discuţiile la care am participat s-au concentrat exclusiv pe reducerea cheltuielilor, fiind agreate câteva direcţii şi obiective importante, care urmează să fie detaliate în zilele următoare în cadrul unor grupuri de lucru specializate.”

Este pentru prima dată, de la începutul discuțiilor pe tema reformei fiscale, când toate părțile implicate par să ajungă la o concluzie comună. Iar această concluzie este, cel puțin pentru moment, că statul trebuie să se restrângă, nu să crească taxele, transmite digi24.ro.

Ce se discută concret: măsuri propuse pentru reducerea cheltuielilor

Din informațiile apărute până acum, măsurile analizate pentru reducerea cheltuielilor includ:

• Eliminarea sporului de confidențialitate și a celui pentru complexitatea muncii – două bonusuri salariale acordate frecvent angajaților din administrație, dar care nu sunt legate de performanță sau rezultate clare.
• Reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare de muncă – în special acolo unde nu există un risc real sau unde aceste sporuri au fost acordate automat, fără justificări medicale sau profesionale.
• Eliminarea celui de-al 13-lea salariu – o măsură care ar afecta direct veniturile angajaților din sectorul public, dar care este văzută de analiști ca o ajustare necesară în contextul unui buget tensionat.
• Limitarea primelor de sărbători la maximum 300 de lei – o altă măsură care vizează echilibrarea cheltuielilor și uniformizarea bonusurilor în tot sistemul public.
• Desființarea unor instituții considerate ineficiente – printre care Institutul Levantului și Institutul Revoluției. Acestea sunt frecvent criticate pentru activitatea redusă și cheltuieli mari.

Simulări și calcule la Ministerul Finanțelor

Pentru a stabili exact unde și cât se poate tăia, experții Ministerului Finanțelor lucrează la simulări. Scopul este de a identifica instituțiile sau compartimentele care consumă cele mai multe resurse raportat la activitatea desfășurată. Este un proces tehnic complex, care presupune colaborare între diferite structuri ale administrației publice centrale și locale.

În același timp, liderii partidelor urmează să se întâlnească din nou la Palatul Victoria, pentru a continua discuțiile și a analiza rezultatele intermediare ale acestor simulări. Următoarea întâlnire este programată la ora 15:00, tot la sediul Guvernului.

De ce se evită, deocamdată, creșterea taxelor

Oficialii implicați în negocieri au repetat în mai multe rânduri că nu vor să crească taxele pentru populație sau mediul de afaceri. În schimb, direcția declarată este reducerea cheltuielilor, eficientizarea aparatului de stat și combaterea risipei din bugetul public.

Această poziție este justificată de contextul economic: inflația rămâne ridicată, iar o creștere de taxe ar putea afecta atât consumul, cât și competitivitatea firmelor. În plus, încrederea cetățenilor în administrație este deja scăzută, iar o eventuală majorare de taxe fără o reformă internă clară ar putea accentua tensiunile sociale.

Unde sunt cele mai mari cheltuieli

Datele oficiale arată că cele mai mari cheltuieli bugetare sunt legate de:

• Salarii în sectorul public – peste 110 miliarde lei anual
• Pensii – peste 130 miliarde lei
• Subvenții și cheltuieli cu bunuri și servicii – aproximativ 60 miliarde lei

În total, aproape două treimi din bugetul României este cheltuit pentru funcționarea statului, fără a include mari investiții sau proiecte de dezvoltare. De aici și presiunea tot mai mare pentru reformă.

Desființarea Institutului Levantului și a Institutului Revoluției

Două instituții au fost deja menționate ca posibile exemple de tăiere din structura administrativă. Este vorba despre:

• Institutul Levantului, condus de fostul președinte Emil Constantinescu. Institutul a fost deseori criticat pentru cheltuielile mari și activitatea redusă.
• Institutul Revoluției Române, condus până nu demult de Ion Iliescu. A avut un rol simbolic, dar puține rezultate concrete.

Eliminarea acestora ar avea mai degrabă o valoare simbolică și ar arăta determinarea autorităților de a renunța la structuri considerate „de decor”.

Sindicatele din sectorul public privesc cu îngrijorare aceste propuneri. Federațiile care reprezintă funcționarii și angajații din domeniul bugetar au cerut Guvernului să nu adopte măsuri care să afecteze direct veniturile salariaților sau să conducă la concedieri masive.

Calendarul măsurilor

Conform surselor guvernamentale, măsurile discutate urmează să fie definitivate în săptămânile următoare, iar implementarea ar putea începe în a doua jumătate a anului. Etapele prevăzute includ:

1. Finalizarea simulărilor și evaluarea impactului bugetar
2. Adoptarea unui pachet legislativ de măsuri de reducere a cheltuielilor
3. Eventuală aprobare în Parlament, dacă este necesară modificarea unor legi
4. Implementarea efectivă, începând cu luna septembrie sau octombrie

În paralel, se va lucra și la pachetul de măsuri de digitalizare și simplificare a proceselor administrative, pentru a crește eficiența.