Mirela Loșniță
Echinocțiul de toamnă 2026 are loc în noaptea de marți spre miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Momentul marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică. România trece apoi la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie.
Echinocțiul de toamnă 2026: ce se întâmplă în noaptea de marți spre miercuri
Echinocțiul de toamnă 2026 are loc la ora 03:05, în noaptea de marți spre miercuri. În acest moment, Soarele se află pe ecuatorul ceresc.
De acum, ziua începe să scadă în emisfera nordică. În emisfera sudică, situația este inversă, iar zilele devin tot mai lungi.
Punctul echinocțiului de toamnă mai este numit „punct autumnal”. Se află pe sfera cerească, la intersecția dintre ecliptică și ecuatorul ceresc.
Ecliptica este proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului. În momentul echinocțiului, Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.
Zi și noapte aproape egale
Pentru că Soarele se află în dreptul ecuatorului ceresc, el răsare exact la est și apune exact la vest. Astfel, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, oriunde pe glob.
Există totuși excepții în regiunile polare. La Polul Nord începe lunga noapte polară. La Polul Sud, Soarele apare deasupra orizontului și rămâne vizibil șase luni, până la echinocțiul de primăvară.
Pentru emisfera sudică, echinocțiul marchează începutul primăverii astronomice.
În România, Soarele va culmina în aceste zile la amiază la o înălțime medie de 45 de grade. Valoarea reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont.
Zilele se scurtează până la solstițiul de iarnă
După echinocțiu, zilele vor continua să se micșoreze, iar nopțile să crească. Tendința se menține până pe 21 decembrie.
Atunci are loc solstițiul de iarnă, momentul cu cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an în emisfera nordică.
Când se trece la ora de iarnă în 2026
România trece la ora oficială „de iarnă” în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24-25 octombrie. La ora 4:00, ceasurile se dau înapoi la ora 3:00.
Din acest motiv, duminica de 25 octombrie va fi cea mai lungă zi a anului, cu 25 de ore.
În acea noapte, România renunță la ora de vară, aplicată din ultima duminică din martie. Țara revine la ora Europei de Est, numită și Timpul Legal Român.
De atunci, România va fi cu două ore înaintea timpului universal coordonat (UTC). România se află în fusul orar 2.
Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică din octombrie până în ultima duminică din martie. Pe perioada orei de vară, diferența față de UTC este de trei ore.
Istoria orei de vară și decizia Parlamentului European
În martie 2019, Parlamentul European a votat renunțarea la schimbarea orei. Măsura ar fi urmat să se aplice din 2021, dar trebuia confirmată și de parlamentele naționale.
Țările europene au introdus ora de vară în secolul trecut, pentru a economisi energie. Din 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat reguli comune, ca să pună capăt sistemelor naționale diferite.
În 2018, rostul schimbării orei devenise mult mai puțin clar. Unele studii au arătat că economiile de energie sunt mici. În același timp, tot mai mulți cetățeni s-au plâns de efecte negative asupra sănătății.
În România, ora de vară a fost aplicată prima dată în 1932, între 22 mai și 2 octombrie. Primii care au introdus-o au fost germanii, în 1916. În același an au urmat și britanicii.
Ulterior, ora de vară a fost adoptată și în Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania. În SUA a fost introdusă în martie 1918, dar a fost folosită doar până în 1919.
