Elena Udrea a reacționat dur, în mediul online, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură. Într-o postare amplă pe rețelele sociale aceasta a făcut o analiză tăioasă a situației, comparând rezultatul votului cu cel din cazul Guvernului Boc — și acuzând partidele politice că vor găsi „pretexte” pentru a se întoarce rapid la guvernare, indiferent de deciziile asumate public.
Elena Udrea, mesaj acid după căderea Guvernului Bolojan
Elena Udrea a deschis postarea cu o constatare numerică, evidențiind dimensiunea înfrângerii politice suferite de Bolojan.
„Guvernul Bolojan a picat cu 281 de voturi împotrivă!!!! Mai mult chiar și decât atât de hulitul, la vremea aceea, guvern al lui Traian Băsescu, adică Guvernul Boc!”, a scris Udrea.
Comparația este una semnificativă politic: în 2009, Guvernul Emil Boc — primul guvern din istoria post-decembristă demis prin moțiune de cenzură — a fost dat jos cu 254 de voturi. Faptul că Guvernul Bolojan a strâns 281 de voturi împotrivă îl plasează, conform Elenei Udrea, într-o categorie aparte de respingere parlamentară.
Fostul ministru a interpretat acest scor ca pe un mesaj politic clar:
„Asta arată cât de puternic este impactul negativ al politicilor și măsurilor luate de Ilie Bolojan! Pentru că atât moțiunea, cât și votul, au fost mai ales împotriva acestuia și, mai puțin împotriva miniștrilor”, a continuat Udrea.
Următoarea parte a mesajului este, probabil, cea mai dură. Elena Udrea pune sub semnul întrebării disciplina politică a partidelor și consecvența deciziilor luate în propriile structuri. Întrebarea sa retorică vizează direct Partidul Național Liberal.
Acum ar trebui ca toate partidele să fie serioase și să se țină de deciziile luate prin vot în structurile lor! Cum ar fi ca PNL să intre în opoziție, decât să facă guvern cu PSD!
Trimiterea este la rezoluțiile interne adoptate recent de PNL și USR, prin care cele două partide transmiteau public că, dacă PSD va dărâma Guvernul, nu vor mai accepta coaliții cu social-democrații. Realitatea politică imediată pare însă să dezmintă deja acele angajamente — surse din ambele partide vorbesc deja despre o refacere a coaliției PSD-PNL după moțiune.
Elena Udrea continuă cu o analiză amară a clasei politice, formulată cu cinismul cuiva care a trăit din interior multe astfel de momente.
Dar cum interesul de a fi la guvernare, adică la resursele publice, este singurul care contează pentru politicieni, o să vedem cum toți găsesc pretexte prin care explică de ce “sunt obligați” să treaca peste deciziile luate și, “ pentru binele țării”, “ pentru binele oamenilor”, sa faca orice ca să ajungă la guvernare din nou!
Mesajul este unul direct: indiferent de declarațiile publice, partidele vor renunța la principii pentru a păstra accesul la putere. Argumentele „binelui național” și „interesului oamenilor” sunt, conform fostului ministru, doar formule de circumstanță folosite pentru a justifica orice schimbare de poziție.
Postarea se încheie cu un apel la soluția democratică — alegerile anticipate. Elena Udrea sugerează că, în lipsa unei coaliții stabile rezultate din actuala configurație parlamentară, decizia firească ar fi să se revină la voința electoratului.
Cum cineva trebuie totuși să guverneze, democratic este să se decidă conform rezultatelor din alegeri, ca de aceea sunt chemați cetățenii să spună cine ar vrea să îi conducă.
Această poziție o aliniază cu solicitările făcute deja de AUR, care a cerut public alegeri anticipate după căderea Guvernului Bolojan. Constituțional, însă, anticipatele rămân un scenariu greu de atins: este nevoie de respingerea a două propuneri de premier și de trecerea a 60 de zile fără un Guvern învestit.
Fostul ministru a încheiat postarea cu o întrebare retorică adresată direct cititorilor săi, transformând mesajul într-o invitație la dezbatere publică.
Ce ziceți? Vor face partidele orice ca să ajungă iar la resurse sau vor acționa conform principiilor pe care le afirmă public?
Postarea sa se înscrie în valul de reacții politice generate de votul de marți, însă vine cu o particularitate aparte: vocea unei foste figuri centrale a PDL — partid din care a făcut parte și Emil Boc — care își amintește de un alt moment de cădere guvernamentală, dar și de mecanismele prin care partidele se reașază mereu la masa puterii.






















