Guvernul a finalizat noua lege privind pensiile magistraților. Premierul Ilie Bolojan a anunțat oficial că proiectul este gata și urmează să intre în dezbatere publică. Principalele modificări vizează creșterea vârstei de pensionare și schimbarea formulei de calcul a pensiei. Documentul a fost elaborat în contextul presiunilor legate de reforma pensiilor speciale și va fi analizat în cadrul coaliției pentru a stabili modalitatea de adoptare – fie prin asumarea răspunderii, fie pe cale parlamentară.
Legea pensiilor pentru magistrați va intra în consultare publică
Proiectul legislativ elaborat de executiv este destinat reformei pensiilor magistraților și urmează să fie supus consultării publice. Ilie Bolojan a confirmat că documentul este complet și că are ca scop corectarea inechităților din sistem. Printre măsurile propuse se numără creșterea vârstei de pensionare, considerată esențială, și modificarea modului de calcul al pensiei.
Decizia finală cu privire la modul de adoptare va fi luată în coaliție, în funcție de oportunitatea politică și de gradul de consens. Guvernul are la dispoziție două opțiuni: asumarea răspunderii sau procedura legislativă clasică, prin dezbaterea în Parlament.
Premierul a atras atenția asupra faptului că mulți magistrați se pensionează la o vârstă considerată mult prea mică. Potrivit acestuia, o mare parte dintre cererile de pensionare sunt depuse la vârsta de 48 de ani, ceea ce pune presiune pe bugetul de stat și afectează funcționarea sistemului judiciar.
„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar 90% erau la 48 de ani”, a spus Bolojan.
Pentru a remedia această situație, guvernul propune ca retragerea din activitate să fie condiționată de o vechime în muncă de 30–35 de ani. Astfel, vârsta de pensionare s-ar apropia de standardul general de 65 de ani, aplicat în sistemul public.
Schimbare majoră în formula de calcul al pensiei pentru magistrați
O altă modificare esențială vizează formula de calcul a pensiei. În prezent, pensiile speciale pentru magistrați se calculează la un procent de 80–85% din salariul brut. Bolojan consideră că această metodă este inechitabilă și propune un model nou, în care pensia să fie raportată la salariul net, nu la cel brut.
„Un salariu brut înseamnă, de regulă, salariul net plus 40–50%. Asta înseamnă că 80% din brut e mai mult decât netul. Cred că o formulare corectă și cinstită este 80% din salariul net, fără să mai punem condiția să nu depășească ultimul salariu.
Este o prevedere bună, corectă și cinstită. Trebuie să creștem vârsta – nu știu, 30–35 de ani de muncă, astfel încât pensionarea să se apropie de vârsta standard de 65 de ani”, a declarat Bolojan.
După consultarea publică, guvernul va decide dacă va adopta legea prin asumarea răspunderii sau prin dezbatere parlamentară. Premierul a subliniat că proiectul este prioritar, iar schimbările sunt necesare pentru echilibrarea sistemului de pensii.
Documentul este parte a unui pachet mai larg de reforme cerute de Comisia Europeană în cadrul angajamentelor asumate prin PNRR. Tema pensiilor speciale a fost constant în centrul atenției publice, iar opinia generală este că sistemul actual favorizează o categorie restrânsă de beneficiari, în detrimentul echității sociale.
Reforma pensiilor speciale pentru magistrați este una dintre condițiile-cheie stabilite de Comisia Europeană pentru continuarea finanțării prin PNRR. Executivul de la București s-a angajat să reducă discrepanțele din sistemul de pensii și să aplice principii de echitate și sustenabilitate în toate domeniile de plată bugetară.
Legea va fi discutată public în perioada următoare, iar deciziile finale vor fi luate în funcție de consultările din cadrul coaliției. Până atunci, opinia publică și societatea civilă sunt așteptate să se pronunțe pe marginea documentului, înainte ca acesta să fie supus votului sau adoptat printr-o procedură rapidă.
Sursa foto: Arhivă