Cristina Cohuț
Evaluarea Națională, examenul susținut de elevii de clasa a VIII-a și considerat de ani de zile piatra de hotar pentru intrarea la liceu, ar putea fi transformată radical. Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat public că instituția pe care o conduce are în vedere o reformă profundă a modului în care elevii sunt evaluați la finalul gimnaziului. Mai exact, intenția este ca Evaluarea Națională să nu mai joace un rol decisiv în admiterea la liceu, ci să devină un instrument informativ, menit să reflecte nivelul de pregătire al elevilor, fără a condiționa radical traseul lor educațional.
Propunerea vine într-un moment în care sistemul educațional din România este deja sub presiunea reformelor: inegalitatea dintre școli, lipsa unui sistem unitar de notare, diferențele regionale și stresul excesiv al copiilor sunt doar câteva dintre problemele semnalate constant de părinți, profesori și specialiști.
Daniel David propune, în schimb, o abordare care să pună accent pe portofoliul educațional al elevilor și pe o evaluare mai nuanțată, adaptată realităților și aptitudinilor fiecărui copil.
Evaluarea Națională ar putea fi păstrată, dar fără rol de selecție
Ministrul Educației a explicat că nu susține dispariția completă a Evaluării Naționale, ci o transformare a acesteia într-un instrument cu valoare informativă. Cu alte cuvinte, examenul ar rămâne în programa de final de gimnaziu, dar rezultatele nu ar mai fi decisive în admiterea la liceu.
Această schimbare, spune ministrul, este necesară pentru a reduce presiunea inutilă asupra elevilor și părinților și pentru a oferi un sistem de evaluare care să reflecte mai fidel competențele reale ale fiecărui copil.
„În viitor mi-ar plăcea şi mie să renunţăm la această Evaluare din clasa a VIII-a cu rol de selecţie. Cu rol informativ cred că trebuie menţinută. Dar să nu o folosim cu un rol atât de puternic în selecţie”, a transmis Daniel David într-o transmisiune live pe pagina de Facebook a Ministerului Educației, potrivit cancan.ro.
Această viziune ar aduce România mai aproape de modelele educaționale din state europene care au renunțat la examenele unice ca formă de selecție, în favoarea unor metode mai complexe, care iau în calcul parcursul școlar în ansamblu, competențele non-cognitive și rezultatele de la mai multe tipuri de evaluări.
Inegalitățile din sistemul de educație fac imposibilă o selecție echitabilă
Unul dintre cele mai importante argumente invocate de Daniel David pentru reformarea modului de admitere la liceu este lipsa de echitate în actualul sistem de evaluare.
„Nu putem acum, vă spun de ce. Pentru că şcolile de la noi sunt foarte inegale. Nu poţi să mergi pe portofoliul educaţional al unui copil şi, în plus, profesorii nu folosesc o scală suficient de omogenă pentru a da note. Un 8 într-o comună nu ştiu care înseamnă altceva decât un 8 în Cluj sau în Bucureşti. Şi atunci nu ai cum să iei în calcul notele obţinute pe parcursul gimnaziului”, a spus ministrul Educației.
Diferențele mari dintre unitățile de învățământ, atât din punct de vedere al resurselor, cât și al formării profesionale a cadrelor didactice, fac imposibilă aplicarea unui standard unic de evaluare.
În plus, lipsa unei metodologii uniforme de notare și interpretare a performanțelor elevilor conduce la distorsiuni majore în clasificarea acestora.
Ministerul recunoaște că pentru a putea face tranziția către un sistem bazat pe portofoliu și evaluare continuă, este nevoie de investiții masive în formarea profesorilor, în echipamente educaționale și în adaptarea curriculumului la cerințele actuale.
Portofoliul educațional ar putea deveni noul criteriu principal
Potrivit ministrului, în viitorul apropiat se are în vedere implementarea portofoliului educațional ca instrument central de evaluare. Acesta ar conține nu doar notele obținute de elev, ci și activitățile extracurriculare, participarea la proiecte, competențele sociale, rezultatele la evaluări naționale standardizate și recomandările cadrelor didactice.
„Sper ca pe măsură ce şcolile vor deveni mai puternice, când vom avea tot mai mulţi profesori bine pregătiţi în sistem şi ceea ce am propus la titularizare sper să ducă la acest lucru şi prin schimbarea curricumului pe care l-am propus. Sper să vină o vreme când vom putea să renunţăm la utilizarea Evaluării Naţionale ca probă de selecţie sau să o folosim aşa ca una dintre altele şi să ne focalizăm mai mult pe un portofoliu educaţional”, a precizat ministrul Daniel David.
Această schimbare de paradigmă presupune și o reconfigurare a mentalității părinților și elevilor, care sunt obișnuiți cu ideea de competiție unică pentru locurile la liceele „bune”.
Specialiștii în educație spun că un astfel de sistem ar permite o evaluare mai completă și mai echilibrată, reducând presiunea pe momentul examenului unic și încurajând o învățare autentică, pe termen lung.
Reforma nu se poate face peste noapte
Chiar dacă ideea unei evaluări mai prietenoase și mai echitabile a fost primită cu interes de opinia publică, ministrul a subliniat că reforma nu poate fi implementată imediat.
Este nevoie de o perioadă de tranziție care să permită alinierea școlilor din România la standarde minime de calitate și implementarea unor instrumente moderne de evaluare.
În această perioadă, Ministerul Educației are în plan mai multe reforme structurale, precum revizuirea programelor școlare, îmbunătățirea examenului de titularizare, introducerea unor standarde naționale de notare și formarea profesională continuă a profesorilor.
De asemenea, este analizată posibilitatea introducerii unor teste standardizate la nivel național, care să permită compararea mai obiectivă a performanțelor elevilor din școli diferite.
Ce presupune implementarea portofoliului educațional
Astfel, portofoliul educațional nu ar înlocui complet Evaluarea Națională, ci ar funcționa în paralel cu alte instrumente, pentru a construi un profil educațional detaliat și relevant pentru fiecare elev.
Pentru ca această reformă să fie acceptată și funcțională, este nevoie nu doar de decizii administrative, ci și de un efort de comunicare publică. Ministerul Educației trebuie să explice clar obiectivele, beneficiile și etapele de implementare ale noului sistem.
În plus, este necesară colaborarea cu inspectoratele școlare, cu universitățile și cu organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul educației, pentru a asigura o aplicare coerentă și eficientă a reformei.
Viitorul Evaluării Naționale, așa cum a fost conturat de Daniel David, depinde de evoluția sistemului în ansamblu. Nu este vorba doar despre un examen în sine, ci despre o schimbare profundă de mentalitate, care presupune trecerea de la un sistem rigid, bazat pe memorare și competiție, la unul flexibil, care încurajează reflecția, colaborarea și învățarea continuă.
