Redactia.ro
Home » Exclusiv » EXCLUSIV. De ce se produc majoritatea cutremurelor noaptea. Explicația seismologului Mircea Radulian

EXCLUSIV. De ce se produc majoritatea cutremurelor noaptea. Explicația seismologului Mircea Radulian

GALERIE FOTO (3)

Mulți dintre noi observăm cum multe cutremure se produc după căderea serii. Acest lucru a devenit un mister, de-a lungul timpului, astfel Redacția.ro a luat legătura cu specialiști în seismologie pentru o explicație. Mircea Radulian, cercetător știintific al Institutului Național de C-D pentru Fizica Pământului, ne-a spus în exclusivitate care este cauza producerii cutremurelor pe timp de noapte și inclusiv pe timp de zi.

De ce se produc majoritatea cutremurelor noaptea. Explicația seismologului Mircea Radulian

Analizând orele la care se produc cele mai multe seisme, acestea au loc, adesea, noaptea. De asemenea, observăm cum tot noaptea, cutremurele au o magnitudine mai mare. Iată ce explicație ne-a oferit în exclusivitate, cu privire la acest mister, Mircea Radulian, cercetător știintific al Institutului Național de C-D pentru Fizica Pământului.

Potrivit seismologului Mircea Radulian, factorul declanșator al unui seism este de natură tectonică: ”tensiuni şi variaţii ale câmpului de tensiune din scoarţă”. Deși avem impresia că multe dintre cutremure sunt în principal noaptea, cercetătorul INFP ne-a precizat că multe dintre ele se produc și ziua.

”Principala cauză şi principalul motor al cutremurelor sunt de natură tectonică. Cu alte cuvinte, un cutremur va fi generat ca urmare a unor forţe de natură tectonică (tensiuni şi variaţii ale câmpului de tensiune din scoarţă). Nu putem neglija totuşi şi o serie de cauze secundare care pot uşura sau accelera declanşarea seismului. Un exemplu în acest sens este prezenţa apei în zonă, care conduce la o scădere a forţelor de frecare pe faliile tectonice.

Cercetătorii au supus analizei diverse fenomene considerate ca având potenţial de declanşare a cutremurelor: variaţiile câmpului termic, regimul precipitaţiilor, mareele terestre, variaţiile câmpului magnetic, exploziile solare, etc. După părerea mea, aceste studii nu oferă în momentul de faţă argumente convingătoare în favoarea ipotezei unei interacţiuni reale cu fenomenul de producere a cutremurelor şi, din acest punct de vedere, suntem încă într-o fază a întrebărilor fără răspuns.

Aceste consideraţii sunt valabile şi în ceea ce priveşte problema ridicată cu privire la preponderenţa producerii cutremurelor în timpul nopţii. Ceea ce seismologii ştiu de mult timp este faptul că activitatea seismică de natură tectonică (excludem de exemplu exploziile produse în cariere) nu pare să aibă preferinţe pentru anumite ore din zi sau din noapte”, ne-a detaliat în exclusivitate cercetătorul român, Mircea Radulian.

Pentru a ne face să înțelegem mai bine cum au loc seismele în țară, Mircea Radulian a dat ca exemplu două grafice. Într-unul dintre ele se poate vedea că seismele mari se produc pe timp de noapte, dar specialiștii INFP nu au încă o statistică evidentă care să explice concret de ce se întâmplă un astfel de fenomen.

”In prima figură de mai jos este reprezentată distribuţia numărului de cutremure în funcţie de ora din zi la care au fost înregistrate pentru întreg catalogul de cutremure româneşti al Institutului Naţional de C-D pentru Fizica Pământului

 

Maximul numărului de cutremure înregistrat în intervalul ora 8 – 14 este datorat evenimentelor de tip explozii de carieră care sunt incluse în catalog. Dacă eliminăm acest maxim, se observă un nivel de activitate mediu aproape constant în jur de 900 de cutremure. Variaţiile care apar de la o oră la alta pot fi puse pe seama fluctuaţiilor statistice.

Dacă analizăm aceeaşi distribuţie dar pentru evenimentele cu magnitudine mai mare ca 4.5 (a doua figură), se observă o distribuţie uniformă după timpul orar, cu o medie în jur de 15 cutremure. Evident, din cauza numărului mai mic de date, şi fluctuaţiile statistice sunt mai mari. Dacă ne referim la cutremurele mari (magnitudinea peste 7), cele mai multe dintre ele sunt înregistrate pe durata nopţii, dar în acest caz statistica este în mod evident insuficientă şi deci nu putem exclude că avem de a face cu o simplă fluctuaţie statistică”, ne-a mai explicat Mircea Radulian.

Specialiștii INFP, în continuare incerți față de producerea cutremurelor pe timpul nopții

Așadar, seismologii INFP fac în continuare cercetări avansate pentru a descoperi de ce multe dintre cutremure, și cu magnitudine mare au loc noaptea. Până în prezent, un lucru este cert: este întâmplătoare producerea seismelor pe timp de zi sau seară.

”In concluzie, nu cunoaştem în prezent un mecanism care să favorizeze declanşarea cutremurelor în timpul nopţii. Sunt necesare în continuare cercetări avansate pentru aprofundarea problemei efectelor de declanşare a ruperii la cutremure. Ceea ce putem afirma acum este faptul că înainte de declanşarea unui cutremur mare, sistemul seismogenic este într-o stare critică şi că în această stare el poate fi foarte sensibil la factori perturbatori secundari. Din acest punct de vedere, nu excludem în principiu posibilitatea ca variaţii diurne de forţe de atracţie din partea soarelui/lunii sau de câmp magnetic sau alte perturbaţii de natură încă necunoscută să constituie factori declanşatori pentru cutremure. Dar avem în vedere totodată faptul că fluctuaţiile zi/noapte observate în activitatea seismică pot fi simple fluctuaţii statistice (în ipoteza că ora/momentul declanşării seismelor este întâmplător pe durata zilei sau pe durata nopţii)”, ne-a mai precizat Mircea Radulian.

Ultimul cutremur mare în țară, a avut loc pe data de 26 mai, la ora 00:30. Seismul a avut magnitudinea de 4, 7 pe scara Richter și a pornit din Vrancea, simțindu-se și în Capitală. De asemenea, cutremurul s-a simțit și în: 73km E de Brasov, 81km NE de Ploiesti, 113km S de Bacau, 117km V de Braila, 118km V de Galati, 131km N de Bucuresti, 154km NE de Pitesti, 188km E de Sibiu, 194km SV de Iasi, 196km N de Ruse.