Cristina Cohuț
Un nou episod tensionat în relațiile diplomatice franco-române a izbucnit în plin context electoral, după ce liderul AUR, George Simion, a lansat acuzații grave la adresa statului francez. Simion a susținut că Franța ar fi influențat alegerile prezidențiale din România, o declarație care a fost prompt dezmințită de autoritățile de la Paris. Ministerul de Externe francez a transmis public că afirmațiile politicianului român sunt „complet nefondate” și a făcut apel la respectarea democrației și la responsabilitate din partea celor care vorbesc în spațiul public. Episodul a stârnit reacții puternice în ambele țări și a generat dezbateri intense privind limitele discursului politic și riscurile retoricii fără dovezi într-o democrație consolidată.
Acuzațiile lui George Simion și reacția imediată a Franței
Totul a început în urmă cu trei zile, când George Simion a declarat într-o conferință de presă că rezultatul alegerilor prezidențiale din România este viciat de „ingerințe externe”. Liderul AUR a făcut referire directă la Franța și Republica Moldova, invocând presupuse intervenții în procesul electoral. Simion a afirmat că observatorii internaționali ar fi semnalat nereguli grave și a susținut că rețelele sociale au fost manipulate în defavoarea sa, în special prin influențarea algoritmilor.
Cea mai controversată afirmație a fost legată de platforma Telegram, pe care AUR a folosit-o intens în campania electorală. Simion a spus că „mărturia patronului Telegram, în care spune că guvernul francez a intervenit pentru cenzurarea vocilor noastre, este grăitoare” și a cerut ca acesta să fie audiat înainte de validarea oficială a rezultatului alegerilor.
Declarațiile sale au fost intens mediatizate și distribuite pe rețelele sociale, generând un val de reacții, atât de susținere, cât și de critică. În acest context, Ministerul francez pentru Europa și Afaceri externe a reacționat public, prin vocea purtătorului de cuvânt.
„Acuzațiile care circulă despre o presupusă ingerință a Franței în scrutinul prezidențial din România sunt complet nefondate. Franța respinge categoric aceste acuzații și face apel ca fiecare să-și asume responsabilitatea, dar mai presus de toate, să respecte democrația română”, se arată în comunicatul oficial, potrivit antena3.ro.
Declarația Franței, postată de Ambasada la București
Mesajul oficial al diplomației franceze nu a fost transmis doar prin intermediul presei internaționale, ci și publicat direct de Ambasada Franței în România pe conturile sale oficiale de social media. Reacția rapidă și transparentă a autorităților franceze a fost menită să contracareze răspândirea acuzațiilor fără bază și să protejeze reputația unui stat membru al Uniunii Europene, care se declară constant atașat valorilor democratice și statului de drept.
Postarea Ambasadei a inclus integral declarația purtătorului de cuvânt și a subliniat, din nou, sprijinul Franței pentru democrația română. În comentariile de sub postare, numeroși utilizatori au reacționat, unii în apărarea poziției Franței, alții cerând mai multe clarificări cu privire la rolul tehnologiei și al platformelor sociale în campaniile electorale moderne.
Contestația lui Simion, respinsă de Curtea Constituțională
La momentul lansării acuzațiilor, George Simion anunțase și o contestație oficială privind rezultatul turului al doilea al alegerilor prezidențiale. El a invocat „nereguli grave” și a cerut amânarea validării rezultatului până la investigarea tuturor „ingerințelor externe”.
Curtea Constituțională a României a respins însă contestația în doar două zile, invocând lipsa unor dovezi concludente și lipsa temeiului legal. Decizia a fost luată în unanimitate, iar în motivare s-a subliniat că acuzațiile formulate nu au fost însoțite de probe verificabile, ci doar de afirmații generale și trimiteri vagi la presupuse mărturii din spațiul online.
Această respingere oficială a contestației a închis, din punct de vedere legal, procesul electoral, dar nu și valul de speculații și declarații care continuă să fie promovate de susținătorii liderului AUR. Simion a declarat ulterior că va continua „lupta pentru adevăr” și că nu va recunoaște legitimitatea noului președinte, pe care l-a acuzat, fără dovezi, că a beneficiat de „sprijin extern mascat”.
Vizita la Paris și contextul tensiunilor diplomatice
Cu câteva zile înainte de turul decisiv al alegerilor, George Simion a efectuat o vizită la Paris. Oficial, deplasarea a fost anunțată ca una „privată”, dar în realitate, a fost marcată de o serie de declarații controversate făcute în fața mai multor români din diaspora. Simion a criticat dur politica externă a Franței și a făcut referiri directe la președintele Emmanuel Macron, despre care a spus că „nu reprezintă interesele cetățenilor europeni, ci ale unei elite globale care dorește controlul digital”.
Declarațiile respective nu au fost comentate oficial de partea franceză în acel moment, dar acum, în lumina acuzațiilor privind ingerința în alegeri, vizita capătă o relevanță suplimentară. Unii comentatori au sugerat că retorica anti-franceză a lui Simion nu este întâmplătoare, ci parte a unei strategii mai largi de mobilizare electorală prin antagonizarea unor figuri și state simbolice ale democrației europene.
Reacții în plan intern și internațional
Declarațiile liderului AUR au fost criticate dur de mai mulți actori politici din România, inclusiv de reprezentanți ai partidelor democratice și de organizații ale societății civile. S-a subliniat pericolul dezinformării și al subminării încrederii în procesul electoral. Criticii lui Simion spun că astfel de afirmații, lansate fără dovezi, afectează imaginea României în plan internațional și vulnerabilizează instituțiile statului.
În plan internațional, câteva publicații importante din Franța și Germania au preluat subiectul, notând creșterea discursului eurosceptic și a teoriilor conspiraționiste în rândul anumitor lideri politici est-europeni. Un editorial publicat în „Le Monde” a notat că „acuzațiile lui Simion reflectă mai degrabă o strategie populistă decât o realitate factuală” și a avertizat asupra riscului ca astfel de discursuri să devină o normă în campaniile electorale din Europa Centrală și de Est.
