Ana Sasu
Cutremurul cu magnitudinea 4,8 produs luni, 19 octombrie, în zona seismică Vrancea, a fost resimțit în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în București. Profesorul Gheorghe Mărmureanu a vorbit despre particularitățile seismelor vrâncene și despre zonele care ar putea fi afectate puternic de un viitor cutremur major. Specialistul a subliniat însă că momentul producerii unui asemenea eveniment nu poate fi stabilit cu precizie.
Cutremur de 4,8 în zona seismică Vrancea
Seismul s-a produs luni, 19 octombrie 2026, la ora 11:51, în zona seismică Vrancea, județul Buzău. Potrivit datelor INFP citate de sursa inițială, acesta a avut magnitudinea 4,8 și s-a produs la o adâncime de 124,1 kilometri.
Mișcarea seismică a fost resimțită în mai multe zone din România, inclusiv în Capitală, dar și peste graniță, în Republica Moldova și Ucraina.
Epicentrul a fost localizat la aproximativ 54 de kilometri sud de Buzău, 58 de kilometri est de Brașov, 60 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 62 de kilometri nord de Ploiești, 72 de kilometri sud de Focșani și 90 de kilometri nord-est de Târgoviște.
Cutremurul a readus în atenție activitatea seismică din Vrancea și posibilitatea producerii, la un moment dat, a unui eveniment cu o magnitudine mult mai mare.
Ce spune Gheorghe Mărmureanu despre un viitor cutremur major
Profesorul Gheorghe Mărmureanu a explicat că seismele vrâncene au caracteristici aparte, inclusiv prin adâncimea mare la care se produc.
Potrivit acestuia, modul în care este resimțit un cutremur depinde de mai mulți factori, printre care adâncimea, magnitudinea și felul în care se produce ruperea în interiorul scoarței.
„Dacă simțiți că sunteți în casă și aveți mișcare verticală importantă, trebuie să știți că în următoarele 10-15 secunde urmează ceva foarte puternic. Și cutremurele astea vrâncene sunt foarte curioase, sunt de mare adâncime”, a declarat Gheorghe Mărmureanu la RTV.
Specialistul a vorbit și despre regiunile în care, în opinia sa, un viitor seism major din Vrancea ar putea produce efecte importante.
„Viitorul mare cutremur, care cred că va fi cu efecte puternice în aceste zone: Moldova toată, Focșani, Muntenia, Dobrogea”, a afirmat profesorul.
Declarația nu reprezintă însă o predicție privind data producerii unui cutremur. Seismele nu pot fi prognozate în prezent prin indicarea exactă a zilei, orei și magnitudinii.
„Depinde cum va fi planul de rupere”
Gheorghe Mărmureanu a insistat asupra faptului că efectele unui seism major sunt influențate de caracteristicile concrete ale evenimentului.
„Depinde, depinde cum va fi planul de rupere, la ce adâncime va fi, depinde ce magnitudine va avea”, a explicat acesta.
Întrebat despre momentul în care s-ar putea produce un viitor cutremur important, profesorul a precizat că nu poate oferi un termen exact.
„Înseamnă mulți ani, nu pot să știu dacă e 50, e 40. 40 nu poate să mai fie, că deja… Dar poate să fie 50 sau 100. Vă spun cinstit, la 100 de ani eu nu aș vrea să fie, pentru că ar fi dezastru”, a declarat Gheorghe Mărmureanu.
Afirmațiile sale trebuie interpretate ca o discuție despre scenarii seismice pe termen lung, nu ca un anunț că un cutremur major urmează să se producă într-un anumit interval.
Ce a spus specialistul despre Marea Neagră
În intervenția sa, Gheorghe Mărmureanu a abordat și activitatea seismică din zona Mării Negre.
Profesorul a făcut referire la informații istorice potrivit cărora, în anul 1901, un eveniment seismic ar fi fost asociat unui tsunami care ar fi produs valuri de câțiva metri în zona Mangalia.
„Avem niște date că, în 1901, pe 30 martie, a fost un tsunami care ar fi generat 3-4 m la Mangalia. Alte date nu mai avem. Sunt valori, pentru că acolo este falia mare care iese în Marea Neagră”, a spus specialistul.
În același timp, Mărmureanu a precizat că datele disponibile nu indică un istoric al unor cutremure catastrofale frecvente în această zonă.
„Nu avem date care să spună că la Marea Neagră au fost cutremure atât de catastrofale”, a adăugat acesta.
Seismul de 4,8 produs luni a readus astfel în discuție riscul seismic al României, însă producerea unui cutremur moderat nu permite stabilirea momentului unui viitor seism major. Magnitudinea, adâncimea și mecanismul unui asemenea eveniment vor determina regiunile în care mișcarea va fi resimțită cel mai puternic și amploarea efectelor.
Sursa foto: Arhivă
