Loredana Ionescu
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a tras un semnal de alarmă privind riscul unor pene majore de curent în România dacă grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise conform termenelor asumate prin PNRR. Oficialul a recunoscut că situația energetică este critică și că, deși România și-a luat angajamente ferme față de Uniunea Europeană, realitatea din teren arată că planurile de înlocuire a capacităților nu au fost îndeplinite.
România și-a asumat cel mai ambițios plan de decarbonizare
Conform angajamentelor stabilite în urmă cu cinci ani prin PNRR, România ar trebui să închidă până la finalul anului 2025 toate centralele pe cărbune aflate în funcțiune. Acestea urmau să fie înlocuite cu centrale pe gaz, dar proiectele există doar pe hârtie, a precizat ministrul Energiei.
„În momentul de faţă, în această săptămână mai precis, am purtat mai multe negocieri la nivelul Comisiei Europene pe acest subiect extrem de important, care conform angajamentelor României, luate în urmă cu 5 ani atunci când s-a construit PNRR-ul, România şi-a asumat cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană.
Asta înseamnă că până la finalul anului 2025, adică peste 3 luni şi jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe cărbune pe care le are astăzi în funcţiune. Condiţia a fost foarte simplă. Să punem în loc alte centrale pe gaz.”
Studiu Transelectrica: risc real de blackout
Ministerul Energiei a cerut Transelectrica realizarea unui studiu independent privind consecințele închiderii grupurilor pe cărbune. Analiza, care are peste 6.000 de pagini, a prezentat patru scenarii posibile. Potrivit rezultatelor, oprirea centralelor pe cărbune ar expune România unui risc major de blackout.
„În momentul de faţă, am comandat prin Transelectrica un studiu independent care a arătat că România acum are în faţă patru scenarii, cel în care noi, dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, am fi cu adevărat în risc de blackout.
Am venit cu argumente tehnice. Acest studiu are peste 6.000 de pagini.”
Riscul penalităților din partea Comisiei Europene
Bogdan Ivan a atras atenția că România a primit fonduri consistente din PNRR pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare. Întârzierile în implementarea proiectelor ar putea duce la penalități severe și chiar la returnarea banilor către Uniunea Europeană.
„Între timp, centralele pe gaz şi proiectele care trebuiau puse în loc sunt pe hârtie în momentul de faţă.
Şi este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat oameni buni, v-am dat banii sau ne daţi banii înapoi, dacă vreţi să ţineţi în continuare centralele pe cărbune, sau le închideţi.”
Pentru a evita colapsul sistemului energetic, Ministerul Energiei propune menținerea a cel puțin trei grupuri pe cărbune în funcțiune și păstrarea altor două ca rezervă. În paralel, autoritățile încearcă să obțină de la Comisia Europeană o amânare a termenelor și flexibilitate în aplicarea angajamentelor, pentru a evita atât riscul de blackout, cât și penalitățile financiare.
Sursa foto: Arhivă
