Cristina Cohuț
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt prăznuiți în fiecare an pe 21 mai, iar tradiția populară a încărcat această zi de o însemnătate aparte. Milioane de români poartă numele celor doi sfinți și merg la biserică, aprind lumânări, se roagă și dau de pomană pentru sufletele celor adormiți. Însă, dincolo de rugăciuni și obiceiurile religioase, există o serie de interdicții stricte și superstiții moștenite din vechime, menite să alunge ghinionul, boala și duhurile necurate.
Creștinii din toată țara respectă cu sfințenie aceste datini, considerând că orice abatere aduce necazuri în casă, pagube în gospodărie și tulburări în familie. Ziua este una de protecție, de întărire în credință și de comuniune cu lumea nevăzută, dar și un prilej de introspecție și recunoștință față de modelul celor doi sfinți care au schimbat cursul creștinismului.
Semnificația sărbătorii din 21 mai
Sfinții Constantin și Elena nu sunt doar figuri marcante ale istoriei religioase, ci și simboluri ale protecției divine în cultura românească. Împăratul Constantin este cel care a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor prin Edictul de la Milano, iar mama sa, Elena, este cunoscută pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim.
În tradiția populară, 21 mai marchează trecerea simbolică de la primăvară la vara spirituală, o perioadă a purificării, înnoirii și echilibrului între muncă și suflet. Se spune că în această zi, păsările de pădure încep să-și învețe puii să zboare, iar oamenii sunt chemați să se oprească din treburi pentru a-și îngriji sufletul.
Pe lângă încărcătura spirituală, sărbătoarea este și un moment de conștientizare a binelui, a credinței și a rostului omului în lume. Mulți cred că Sfinții Constantin și Elena mijlocesc în mod special pentru cei care le poartă numele, aducând liniște în case și ocrotire în clipe de cumpănă.
Ce să nu faci pe 21 mai, pentru a nu atrage ghinionul
Superstițiile și interdicțiile din această zi sunt păstrate cu grijă în mediul rural, dar și de creștinii evlavioși din orașe. Acestea nu sunt doar reguli transmise mecanic, ci credințe adânc înrădăcinate în cultura românească, menite să apere echilibrul dintre om, natură și divinitate.
În primul rând, se spune că nu este bine să se lucreze pământul. Ogoarele nu trebuie atinse, nu se sapă, nu se prășește și nu se seamănă. Munca în câmp este interzisă deoarece ar tulbura liniștea păsărilor care, conform credinței populare, își învață puii să zboare în această zi. Se crede că dacă nu respecți această regulă, vei atrage seceta, grindina și distrugerea recoltelor.
Nici în gospodărie nu este bine să desfășori activități grele. Se evită cusutul, spălatul rufelor, tunsul animalelor sau prepararea unor mâncăruri care presupun muncă intensă. Este o zi de pauză, de retragere, de reculegere. Femeile evită să spele podelele sau să bată covoarele, pentru a nu stârni duhurile rele din casă.
De asemenea, nu este indicat să te cerți, să porți ranchiună sau să rostești blesteme. Orice cuvânt negativ rostit azi are, conform tradiției, o putere amplificată. Cei care vorbesc de rău, bârfesc sau jignesc sunt urmăriți de necazuri până la sfârșitul anului.
Ritualuri de protecție și tradiții păstrate cu sfințenie
Una dintre cele mai cunoscute datini este „Sperietoarea vrăjitoarelor”. În unele sate din Moldova și Oltenia, gospodarii scot vase de lut, le lovesc cu linguri de lemn și strigă numele vrăjitoarelor, în încercarea de a alunga forțele întunecate. Se crede că în noaptea de dinaintea sărbătorii, vrăjitoarele umblă prin sate ca să fure laptele vacilor, iar acest ritual apotropaic le alungă.
Femeile credincioase stropesc gospodăria cu agheasmă și tămâie, începând cu intrarea și terminând cu colțurile casei. Se rostesc rugăciuni de ocrotire, iar icoana Sfinților Constantin și Elena este așezată la loc de cinste, împodobită cu flori de bujor și lămâiță, scrie gandul.ro.
Tot în această zi, este obiceiul de a duce la biserică pâine de casă, colaci, dulciuri, bujori și lămâiță, pentru a fi sfințite și apoi împărțite în numele celor adormiți. Actul de dăruire aduce binecuvântare și eliberare de păcate. În unele zone se aduc trei bujori îmbobociți, care se așază la icoană, considerându-se că florile vor aduce armonie în familie.
Un alt ritual de protecție este spălarea cu apă în care s-au pus flori sfințite. Se crede că această apă alungă spiritele rele și curăță trupul și sufletul de energii negative. Este important ca această practică să fie însoțită de rugăciuni rostite cu sinceritate.
Rugăciunea care se rostește către Sfinții Constantin și Elena
În ziua sărbătorii, creștinii îngenunchează în fața icoanei Sfinților Împărați și rostesc o rugăciune specială, cu scop de întărire în credință, protecție și mulțumire. Rugăciunea este considerată făcătoare de minuni dacă este spusă cu evlavie și încredere deplină:
„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi.
Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria,
ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”
Această rugăciune este preluată din colecția Doxologia.ro și este recitată de preoți și credincioși deopotrivă în slujbele speciale ținute în această zi. Mulți români obișnuiesc să o aibă scrisă pe hârtie și să o spună dimineața, înainte de a merge la biserică.
Zi de nume și semnificație spirituală profundă
Pe 21 mai, peste 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Este una dintre cele mai importante zile cu nume sfinte din calendar, alături de Sfântul Gheorghe și Sfântul Nicolae. Numele Constantin derivă din latinescul „Constantinus”, care înseamnă „ferm, statornic”, în timp ce Elena vine din grecescul „Helene”, însemnând „făclie, lumină”.
Mulți români cred că persoanele care poartă aceste nume sunt binecuvântate și protejate de forțe divine pe parcursul vieții. În ziua lor, este bine să li se ureze sănătate, pace și spor în toate, dar și să primească daruri simbolice – flori, icoane sau obiecte sfințite.
În unele familii, se păstrează tradiția ca masa festivă să fie deschisă cu un pahar de vin sfințit și o rugăciune. Se spune că prima felie de pâine trebuie împărțită între membrii familiei, pentru unitate și dragoste.
