Loredana Ionescu
Marți, 26 august 2025, Adunările Generale ale judecătorilor de la mai multe curți de apel și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov au decis suspendarea activității, în semn de protest față de modificările propuse la pensiile de serviciu ale magistraților. Decizia survine în contextul dezbaterilor din Parlament privind o nouă reformă a pensiilor speciale, criticată puternic de corpul profesional al judecătorilor și procurorilor.
Curțile de Apel își suspendă activitatea
Curțile de Apel București, Galați, Alba Iulia, Oradea, Constanța, Iași și Ploiești au hotărât să suspende toate ședințele de judecată începând de miercuri, cu excepția celor care privesc măsuri de competența judecătorului de drepturi și libertăți, precum arestările preventive sau alte cauze ce implică privarea de libertate.
Activitățile administrative, precum procedurile prealabile sau relațiile cu publicul, vor continua, dar procesele obișnuite vor fi amânate pe perioada protestului.
Procurorii din Brașov și București opresc anchetele
În paralel, procurorii brașoveni au anunțat suspendarea pe termen nelimitat a activității, urmând să soluționeze doar cauzele urgente. Printre acestea se numără măsurile preventive, confirmarea ordinelor de protecție provizorie sau situațiile care nu suportă amânare.
Și procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au adoptat o măsură similară, suspendând activitatea pe durată nedeterminată. Ei au anunțat că vor continua doar dosarele în care sunt implicate măsuri privative de libertate, în timp ce restul anchetelor, supravegherile penale, soluționarea plângerilor și activitatea cu publicul sunt oprite.
Argumentele magistraților împotriva reformei
Reprezentanții magistraților consideră că actualul proiect de lege „desființează de facto pensia de serviciu”, atât prin modificarea cuantumului, cât și prin creșterea vârstei de pensionare. Ei susțin că măsura contravine jurisprudenței Curții Constituționale și reglementărilor europene, care prevăd ca pensia magistraților să fie cât mai apropiată de ultimul salariu și să existe o etapizare suficient de lungă pentru implementarea schimbărilor, potrivit G4Media,
Procurorii din București au transmis Consiliului Superior al Magistraturii că proiectul legislativ:
-
nu rezolvă inechitățile sociale invocate în discursul politic,
-
contravine obiectivelor asumate prin PNRR și Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022–2025,
-
exprimă instabilitate legislativă și lipsă de predictibilitate,
-
a fost redactat fără fundamentare reală și fără studii de impact.
Ei atrag atenția că totalul pensiilor de serviciu din sistemul judiciar reprezintă doar 4% din pensiile speciale din România, iar numărul magistraților pensionari este de aproximativ 5.000, adică 2,81% din totalul beneficiarilor acestor pensii.
Un nou val de pensionări în sistem
Procurorii brașoveni au avertizat că propunerile legislative au creat un nou val de pensionări, mulți magistrați alegând să se retragă anticipat din activitate pentru a nu fi afectați de modificări. Această situație, spun ei, pune presiune suplimentară pe colegii rămași în sistem, care nu pot ieși la pensie înainte de 55–60 de ani, potrivit legii actuale.
Protest pe termen nedeterminat
Forma de protest adoptată de magistrați va fi menținută pe termen nedeterminat, până la retragerea proiectului legislativ. Ei acuză că magistrații sunt prezentați în mod eronat drept categorie privilegiată și transformați în țapi ispășitori pentru dificultățile economice.
„În lumina reformei recente prin Legea nr. 282/2023 — care a introdus plafonarea pensiilor, clarificarea bazei de calcul și calendarul de creștere a vârstei de pensionare — nu se impune nicio nouă intervenție legislativă în acest moment, înainte de a evalua riguros impactul măsurilor deja adoptate”, susțin procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
De asemenea, având în vedere cele arătate anterior, faptul că proiectul de lege propus nu rezolvă inechitățile sociale, ci reprezintă o presiune suplimentară și nenecesară asupra sistemului de justiție și o diversiune menită să distragă atenția opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal – bugetare adoptate în cursul acestui an, s-a hotărât adoptarea unei forme de protest față de modificările legislative propuse prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmis Consiliului Superior al Magistraturii la data de 20 august 2025 de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin:
1.Suspendarea activității de urmărire penală a procurorilor, cu excepția activităților necesare în dosarele de urmărire penală în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate;
2.Suspendarea activității de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, cu excepția celor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate;
3.Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale.
4.Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civile având ca obiect emiterea ordinelor de protecție.
5.Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată.
6.Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții.
7.Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație).
8.Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență.
Forma de protest detaliată anterior a fost adoptată începând de azi, 26.08.2025 și va fi menținută pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia.
În hotărârea adoptată se mai arată că „în mod nejustificat, dar recurent, în ultimii ani, magistraţii reprezintă o ţintă a atacurilor diferitelor forţe politice şi multor instituţii media care caută soluţii de redresare economică şi de îmbunătăţire a vieţii sociale prin culpabilizarea magistraţilor, promovând eronat, dar tendenţios şi insistent ideea că din cauza magistraţilor există dificultăţi economice şi bugetare în ţară, respectiv că magistraţii ar fi o categorie socială privilegiată în timp ce restul cetăţenilor ar fi desconsideraţi. Nu se ţine deloc seama de responsabilităţile, de interdicţiile şi incompatibilităţile pe care magistraţii le au faţă de restul cetăţenilor! (…) Din motive care cu greu pot fi justificate şi mai ales înţelese (chiar şi de către specialişti obiectivi în drept sau în economie), a fost readusă în spaţiul public necesitatea unei noi reforme a pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Este prematur să fie analizate consecinţele reformei de la finalul anului 2023 şi care se aplică de numai 1 an şi aproape 8 luni!”.
De asemenea, magistrații subliniază că „este contraproductiv să se refacă calculele acestor pensii când totalul pensiilor de serviciu din sistemul judiciar reprezintă un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu din România, iar magistraţii pensionari însumează puţin peste 5.000, adică numai 2,81% din numărul total de peste 215.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu şi doar 0,0001% din numărul total de pensionari”.
Procurorii brașoveni avertizează că „de aceea principalul efect al acestei noi iniţiative a fost acela că mulţi dintre magistraţii care se aflau încă în activitate, dar care îndepliniseră deja condiţiile de pensionare potrivit legii anterioare, s-au temut pentru situaţia lor şi, de câteva luni, au creat un nou val de pensionari care pune presiune pe noi, cei care nu ne putem pensiona până la 55-60 de ani potrivit legii în vigoare”.
Sursa foto: Arhivă
