Guvernul analizează o taxă nouă. Cine ar avea de suferit

Guvernul României analizează în prezent un set de măsuri fiscale care ar putea schimba profund relația financiară dintre stat și cultele religioase. Printre cele mai controversate propuneri aflate în discuție se află introducerea unei taxe suplimentare pe proprietățile aflate în patrimoniul unităților de cult, precum și modificarea regimului fiscal aplicat personalului clerical. Această idee este, potrivit surselor din Executiv, susținută de premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan și ar putea face parte dintr-un amplu pachet de reforme cu scopul de a crește eficiența bugetară și de a reduce deficitul. Chiar dacă planul nu a fost încă oficializat sau prezentat public, dezbaterea privind statutul fiscal al Bisericii a revenit în prim-plan, într-un moment în care statul român se confruntă cu presiuni financiare din partea Comisiei Europene și este obligat să facă ajustări majore în sistemul de colectare a taxelor și impozitelor.

Citește și

Cine e primul director de la stat cu venituri uriașe care își reduce drastic salariul...

Ce prevede propunerea: taxe mai mari și reducerea facilităților pentru Biserică

Surse apropiate de structurile guvernamentale au declarat că se analizează mai multe direcții de intervenție fiscală, care ar putea afecta direct veniturile cultelor religioase și patrimoniul acestora. Printre măsurile aflate în discuție se numără:

• Impunerea unor contribuții sociale mai mari pentru veniturile clericilor, în special în cazul celor care realizează venituri constante din activități religioase, comerciale sau administrative;

• Diminuarea subvențiilor de stat destinate salarizării personalului din unitățile de cult, în special în zonele urbane;

• Reducerea facilităților fiscale de care beneficiază ONG-urile religioase și fundațiile cu caracter spiritual;

• Suprataxarea proprietăților aflate în posesia unităților de cult, în special în orașele mari, acolo unde multe clădiri sunt folosite în scopuri comerciale sau generate de venit.

Pentru moment, nu există un proiect de lege publicat sau supus consultării publice, iar dialogul cu reprezentanții cultelor nu a fost încă inițiat oficial. Potrivit unor surse bisericești, Biserica Ortodoxă Română nu a fost consultată în mod formal, iar în interiorul instituției se resimte deja o stare de neliniște față de posibilele implicații ale acestor măsuri.

Reacții în mediul religios și tensiuni posibile

În timp ce Guvernul păstrează discreția asupra formei finale a măsurilor, în rândul clericilor și ierarhilor se acumulează tensiune. Potrivit unor surse din interiorul Bisericii, sub protecția anonimatului, astfel de decizii ar putea fi percepute ca un atac la adresa unui pilon esențial al societății românești.

„Dacă aceste planuri se concretizează, ele ar putea fi percepute drept un atac simbolic la adresa unei instituții fundamentale pentru identitatea națională”, a transmis o sursă citată de publicația AdevărulBisericii.ro.

În opinia unor lideri religioși, o astfel de măsură ar putea tensiona relația dintre Stat și Biserică, afectând nu doar funcționarea instituțională, ci și încrederea populației în autorități. Totodată, se atrage atenția că multe dintre proprietățile aflate în posesia unităților de cult sunt folosite în scopuri sociale – azile, centre pentru copii sau cantine sociale – și ar trebui tratate distinct în orice reformă fiscală.

Argumentele Guvernului și contextul economic în care apare inițiativa

Pe fondul deficitului bugetar în creștere și al angajamentelor față de Uniunea Europeană, Guvernul caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Mai multe organizații civice și partide politice au solicitat în ultimii ani reevaluarea privilegiilor fiscale acordate cultelor religioase, acuzând lipsa de transparență financiară și un tratament preferențial comparativ cu alte instituții.

Argumentele invocate de susținătorii reformei sunt următoarele:

• Necesitatea unei colectări echitabile a taxelor, în special în contextul actual al crizei bugetare;

• Alinierea regimului fiscal al cultelor la standardele europene, unde multe state au redus semnificativ subvențiile directe;

• Distribuirea echilibrată a fondurilor publice între domenii esențiale precum sănătatea, educația și asistența socială;

• Limitarea excepțiilor fiscale, mai ales în cazul activităților economice desfășurate de unitățile religioase.

În timp ce unii economiști văd aceste măsuri ca fiind necesare pentru modernizarea sistemului fiscal și reducerea dezechilibrelor, alții avertizează asupra sensibilității sociale a unui astfel de demers și a riscului de polarizare a opiniei publice.

Până la publicarea unui document oficial, subiectul rămâne în zona speculațiilor, dar faptul că el este deja dezbătut la nivel înalt sugerează că reforma ar putea prinde contur în perioada următoare.