Georgescu Dragos
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, vineri, motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională legea reformei pensiilor magistraților, adoptată de Guvern prin angajarea răspunderii. Documentul, așteptat de aproape trei săptămâni, explică detaliat rațiunile pentru care cinci dintre cei nouă judecători constituționali au considerat că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) face ca actul normativ să fie neconstituțional.
A venit motivarea de la CCR. De ce au decis judecătorii legea pensiilor speciale neconstituțională
Legea vizată făcea parte din pachetul de reforme asumat de Guvern pentru îndeplinirea obiectivelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizând modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, una dintre cele mai sensibile teme din justiția românească.
Deși CCR a precizat, în momentul pronunțării deciziei din 20 octombrie, că nu a intrat pe fondul legii, motivarea publicată acum conține și o analiză detaliată a conținutului normativ, cu referiri la principiul securității juridice, la încrederea legitimă a magistraților și la dreptul legiuitorului de a modifica sistemul de pensii.
CCR a decis, cu cinci voturi „pentru” și patru „împotrivă”, că legea prin care Guvernul și-a asumat răspunderea este neconstituțională, motivul principal fiind lipsa avizului CSM, o condiție obligatorie în cazul modificărilor legislative care privesc statutul judecătorilor și procurorilor.
„Lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta a fost solicitat de Guvern, atrage neconstituționalitatea legii”, se arată în decizia publicată vineri.
Majoritatea judecătorilor CCR au apreciat că, în acest caz, procedura constituțională nu a fost respectată, iar actul normativ a fost adoptat cu încălcarea principiului colaborării loiale între puterile statului.
Opinia separată: „Obligația de solicitare a avizelor a fost respectată”
În opinia separată formulată de ceilalți patru judecători constituționali, se argumentează că Guvernul a îndeplinit obligația constituțională de a cere avizul CSM, iar faptul că instituția nu a emis documentul în termenul solicitat nu poate fi interpretat ca o abatere procedurală.
„Obligația constituțională de solicitare a avizelor în cadrul procedurii legislative speciale care este angajarea răspunderii Guvernului a fost respectată în prezenta cauză”, se arată în opinia minoritară.
Potrivit acestei interpretări, Guvernul a urmat pașii legali cerând avizul CSM, chiar dacă acesta nu a fost transmis în timp util, iar lipsa lui nu ar fi trebuit să blocheze procesul legislativ.
CCR: „Legea a fost adoptată pentru corectarea inechităților din sistemul de justiție”
Interesant este că, deși decizia CCR se bazează exclusiv pe un viciu de procedură, motivarea intră în analiza conținutului legii, explicând că scopul acesteia a fost acela de a corecta inechitățile din sistemul pensiilor speciale și nu de a le elimina.
Curtea notează că noua reformă a pensiilor de serviciu nu a introdus elemente arbitrare, ci a urmat o linie coerentă de ajustare, bazată pe realitatea socială și financiară a țării.
„Legea a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării”, se precizează în motivare.
CCR a mai arătat că reducerea unor beneficii sau înăsprirea condițiilor de pensionare pentru magistrați nu contravine principiului securității juridice, atâta timp cât măsurile sunt proporționale și justificate.
Despre principiul securității juridice și echitatea socială
Judecătorii Curții explică faptul că principiul securității juridice nu poate fi interpretat ca un obstacol absolut împotriva reformelor.
„Noua reformă a pensiilor de serviciu nu aduce în discuție un element aleatoriu, ci promovează o soluție legislativă mai restrictivă sub aspectul condițiilor ce trebuie întrunite pentru a beneficia de pensia de serviciu”, se arată în motivare.
Cu alte cuvinte, CCR recunoaște că legislatorul are dreptul de a modifica parametrii sistemului de pensii, inclusiv pentru magistrați, atâta timp cât măsurile sunt clare, predictibile și au o justificare socială și economică.
Curtea face trimitere și la Legea nr. 282/2023, care a adus modificări similare, apreciind că aceasta a promovat, la rândul ei, o viziune mai restrictivă, dar coerentă cu situația economică actuală.
„Legiuitorul are dreptul de a modifica legea în funcție de realitățile economice și sociale”
CCR a reiterat un principiu important: Parlamentul și Guvernul au competența de a adapta legislația în funcție de evoluțiile economice și sociale.
„Autoritatea legiuitoare are dreptul de a elabora politica legislativă în domeniul pensiilor în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. Dacă autoritatea legiuitoare a elaborat un sistem de pensii, bazat pe anumite condiții de vârstă și de cotizare, nu înseamnă că acesta nu ar mai putea fi niciodată schimbat”, subliniază CCR.
Prin urmare, magistrații Curții susțin că modificarea regulilor privind pensiile speciale este compatibilă cu Constituția, atât timp cât nu afectează drepturile deja dobândite și respectă principiul proporționalității.
În ceea ce privește principiul încrederii legitime, CCR a precizat că modificările aduse pensiilor de serviciu, deși mai restrictive, nu afectează așteptările legitime ale magistraților, mai ales că legea prevedea o perioadă de tranziție de peste 11 ani.
„O corecție a sistemului de pensii de serviciu din rațiuni de echitate socială, cu aplicarea unei perioade de tranziție de peste 11 ani, nu este de natură să submineze principiul încrederii legitime. Din contră, încrederea legitimă a cetățenilor în acțiunea statului este susținută de realizarea de către guvernanți a binelui general”, se arată în motivarea Curții.
Cu alte cuvinte, CCR apreciază că echitatea socială și sustenabilitatea bugetară pot justifica intervenția asupra sistemului de pensii de serviciu, atâta timp cât schimbările sunt graduale și proporționale.
Publicarea motivării aduce mai multă claritate asupra abordării duale a Curții Constituționale: deși a declarat legea neconstituțională strict din cauza procedurii, CCR a ținut să arate că, pe fond, reformarea pensiilor magistraților nu contravine principiilor constituționale.
Astfel, motivarea devine un document de referință pentru viitoarea formă a legii, oferind Parlamentului și Guvernului ghidajul necesar pentru a reface actul normativ într-un mod conform cu Constituția.
CCR subliniază că nu a criticat conținutul legii, ci doar procedura prin care aceasta a fost adoptată. Lipsa avizului CSM rămâne singura cauză formală de neconstituționalitate.
