Georgescu Dragos
Un nou proiect legislativ depus la Senat promite să simplifice modul în care asociațiile de proprietari pot folosi resursele financiare obținute din chirii, reclame sau alte tipuri de servicii. Inițiativa, semnată de deputatul PNL Adrian Baciu și susținută de alți 24 de parlamentari liberali, propune ca aceste fonduri să nu mai fie limitate exclusiv la lucrări de reparații, așa cum stabilește legea actuală, ci să poată fi utilizate și pentru cheltuielile curente legate de spațiile comune ale blocurilor.
Cine sunt românii care ar putea plăti mai puțin la întreținere. Ce pregătesc parlamentarii
Această schimbare vizează să elimine blocajele financiare cu care se confruntă multe asociații de proprietari, unde, deși există bani în cont, legislația actuală nu permite folosirea lor pentru nevoi imediate, cum ar fi plata curentului pe scară sau a serviciilor de curățenie.
Contextul actual – limitările legii 196/2018
Legea în vigoare, 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, stipulează că veniturile obținute de asociații din chirii, reclame ori prestări de servicii trebuie direcționate doar către fondul de reparații sau alte fonduri speciale.
În practică, această reglementare a creat situații paradoxale. Multe asociații s-au trezit cu bani suficienți în fondurile destinate reparațiilor, dar cu imposibilitatea legală de a acoperi facturile pentru curent, salubritate sau alte cheltuieli curente.
Deputatul Adrian Baciu a explicat clar această problemă:
„Se ajunge la datorii, debranșări sau chiar executări silite, deși banii există în conturile asociațiilor. Doar că legea nu permite utilizarea lor pentru altceva decât pentru reparații.”
Proiectul propus – flexibilitate în folosirea fondurilor
Prin noul proiect legislativ, se introduce un articol suplimentar, 73¹, care permite ca, în baza unei hotărâri a adunării generale, banii din fondurile speciale să fie folosiți temporar pentru cheltuieli curente, în cazul în care resursele din fondul de rulment sunt insuficiente.
Utilizarea sumelor – dacă fondul de rulment nu acoperă cheltuielile, banii din fondul de reparații sau alte fonduri speciale pot fi folosiți pentru cheltuieli uzuale ale blocului.
Decizia comunității – orice utilizare a acestor sume trebuie aprobată de adunarea generală a proprietarilor.
Astfel, comunitățile vor avea mai multă libertate de decizie și nu vor mai rămâne „blocate” cu bani existenți, dar inaccesibili pentru problemele imediate.
Exemple din viața de zi cu zi
Oricine locuiește la bloc știe cât de tensionate pot fi discuțiile din adunările generale atunci când apar restanțe la întreținere sau facturi neplătite. De multe ori, chiar dacă asociația are venituri suplimentare (din chirii pentru spații comune sau din contracte de publicitate), acestea nu pot fi folosite pentru a plăti:
curățenia scării,
lumina pe casa scării,
întreținerea liftului,
abonamentele de salubritate.
De aici apar discuții între vecini, suspiciuni și chiar conflicte. Noua lege ar putea pune capăt acestor blocaje, permițând ca banii disponibili să fie folosiți în mod pragmatic.
Beneficiile proiectului
Adrian Baciu și colegii săi din PNL au evidențiat mai multe avantaje ale acestei schimbări:
Reducerea presiunii financiare asupra locatarilor – contribuțiile la întreținere pot fi mai mici sau mai puțin afectate de scumpiri.
Eliminarea blocajelor – nu vor mai exista situații în care blocul rămâne cu datorii la utilități, în timp ce asociația are bani în alte conturi.
Îmbunătățirea vieții comunitare – transparența și libertatea decizională pot duce la o mai bună colaborare între vecini.
Flexibilitate legală – fiecare asociație decide singură cum își gestionează resursele, prin votul locatarilor.
Argumentele în expunerea de motive
În documentul oficial depus la Senat, inițiatorii proiectului atrag atenția asupra riscurilor actuale:
„Asociațiile se pot regăsi în situația paradoxală de a nu avea resurse suficiente pentru cheltuieli curente, dar de a deține lichidități în fondurile speciale. Această rigiditate legislativă poate conduce la debranșarea întregului condominiu de la utilități sau la acțiuni de executare silită.”
Prin flexibilizarea regulilor, aceste riscuri ar putea fi eliminate.
O perspectivă comparativă
În multe țări europene, legislația permite deja o astfel de utilizare flexibilă a fondurilor colective, tocmai pentru a evita blocajele financiare. Proiectul lui Adrian Baciu aduce România mai aproape de aceste bune practici, adaptându-se la realitățile urbane actuale.
Drumul legislativ
Propunerea a fost depusă la Senat, care este primul for sesizat. Camera Deputaților are rolul decizional.
Dat fiind că proiectul este semnat de 25 de parlamentari PNL și aduce un beneficiu direct pentru milioane de locatari, șansele de adoptare sunt considerate ridicate. Totuși, rămâne de văzut dacă vor exista amendamente în comisii sau opoziție din partea altor formațiuni.
