Vanatoru Andreea
În perioada imediat următoare, trei dintre judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) urmează să își finalizeze mandatul. Conform legislației în vigoare, aceștia vor beneficia de indemnizații considerabile de final de mandat, calculate în funcție de salariile brute încasate în ultimele șase luni de activitate. Această situație a generat controverse în spațiul public, în special din cauza contextului economic dificil în care se află România.
Valoarea indemnizațiilor și impactul bugetar
Fiecare dintre cei trei judecători va primi aproximativ 35.000 de euro, iar în cazul președintelui CCR, suma acordată depășește 47.000 de euro, datorită sporurilor și veniturilor aferente funcției de conducere.
Sumele sunt perfect legale și prevăzute în normele care reglementează statutul Curții Constituționale. Cu toate acestea, ele sunt privite cu criticism crescut de o parte a opiniei publice, dar și de oficiali guvernamentali, în special pentru că apar într-un moment în care statul face eforturi pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
„Din câte știu este o prevedere care este trecută în legislația care ține de Curte. Ele sunt legale, dacă au bani să le dea, dar în acest context sunt imorale. Dacă nu au bani, atunci cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au pentru că vom fi în situația în care rectificarea bugetară nu poate fi decât negativă. Nu mai avem bani în plus și în astfel de situații decența ar trebui să prevaleze”, a declarat Bolojan, scrie Antena 3.
Declarații și poziția Guvernului
Potrivit declarațiilor publice, inclusiv din partea liderilor politici precum Ilie Bolojan, aceste beneficii ridică serioase întrebări privind echitatea și sustenabilitatea sistemului de recompensare a demnitarilor. Criticile nu vizează neapărat legalitatea acestor sume, ci moralitatea acordării lor într-un context de austeritate, când alte categorii de salariați din sectorul public se confruntă cu reduceri salariale sau disponibilizări.
Guvernul a anunțat oficial că nu va suplimenta bugetul Curții Constituționale pentru a acoperi aceste plăți. În cazul în care instituția are sumele deja planificate în bugetul propriu, ele pot fi acordate.
Dacă nu, executivul nu va aproba alocări suplimentare, nici prin rectificare bugetară. Această decizie reflectă o poziție de fermitate în ceea ce privește limitarea cheltuielilor neesențiale, într-un efort mai amplu de echilibrare a bugetului de stat.
Situația readuce în prim-plan tema beneficiilor speciale acordate anumitor categorii de funcționari de rang înalt, cum sunt judecătorii CCR. De-a lungul anilor, diverse forme de pensie specială, indemnizații de final de mandat și alte compensații au fost criticate pentru caracterul lor privilegiat, în contrast cu situația majorității cetățenilor și a altor angajați din sectorul public.
Într-o perioadă marcată de presiuni economice, angajamente internaționale privind disciplina bugetară și cerințe de reformă fiscală, astfel de plăți alimentate din fonduri publice devin un simbol al disparităților și dezechilibrelor persistente în administrația de stat. Dezbaterea publică nu se mai limitează doar la aspecte legale, ci se extinde tot mai mult către dimensiunea morală a cheltuirii banului public.
Val de proteste după creșterea taxelor
Protestele spontane din ultimele zile, organizate fără sprijin sindical oficial, au semnalat o tensiune acumulată în sistem, iar Guvernul a fost forțat să răspundă solicitărilor venite din partea sindicatelor. Întâlnirea de joi a fost anunțată cu o zi înainte, ca răspuns direct la apelurile repetate ale liderilor sindicali care au cerut deschiderea unui dialog cu autoritățile.
„Astăzi, 3 iulie 2025, începând cu ora 09:00, Prim-ministrul Ilie Bolojan a invitat la Palatul Victoria reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național pentru a discuta măsurile propuse de Guvern în actualul context economic și social”, a transmis Blocul Național Sindical (BNS) printr-un comunicat de presă oficial.
Potrivit comunicatului emis de BNS, organizația este reprezentată la întâlnirea cu premierul de vicepreședintele Mircea Burlacu. Deși întâlnirea nu are statutul oficial al unei sesiuni a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), sindicatele o consideră esențială în contextul actual. „Precizăm că această întâlnire nu are caracterul unei reuniuni formale a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, ci este o consultare directă între Guvern și organizațiile sindicale reprezentative”, se arată în comunicatul BNS.
