Georgescu Dragos
Guvernul României a publicat vineri, 8 mai, unul dintre cele mai ample rapoarte despre funcționarea administrației publice din ultimii ani. Documentul analizează situația aparatului de stat în 2024 și scoate la iveală cifre uriașe privind cheltuielile cu personalul din administrația centrală și locală. Potrivit raportului, statul român a cheltuit anul trecut 164,6 miliarde de lei pentru salariile angajaților din sistemul public, sumă care reprezintă 9,3% din PIB.
Ilie Bolojan, dezvăluiri explozive despre guvernarea cu Marcel Ciolacu premier. Suma uriașă cheltuită pentru aparatul de stat
Comparativ cu anul 2023, când ponderea cheltuielilor de personal era de 8,3% din PIB, creșterea este una semnificativă. Deși autorii raportului spun că nivelul nu este cel mai mare din ultimii 20 de ani, documentul arată clar că România se află din nou pe o tendință ascendentă în ceea ce privește costurile aparatului administrativ. În acea perioadă premier era Marcel Ciolacu.
Raportul realizat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului vorbește despre o administrație publică „fragmentată și supradimensionată”, în care lipsa unei legături clare între performanță și resursele alocate duce la risipă și ineficiență. În același timp, Guvernul susține că publicarea acestui document reprezintă un exercițiu de transparență fără precedent.
Raportul privind eficiența administrației publice centrale și locale a fost elaborat în cursul anului 2025, folosind cele mai recente date oficiale disponibile, aferente anului 2024. Documentul analizează atât instituțiile administrației centrale și locale, cât și companiile de stat.
Executivul susține că aceasta este prima „radiografie de ansamblu” realizată la nivel guvernamental asupra statului român. Potrivit comunicatului transmis de Guvern, până acum nu a existat o imagine clară și accesibilă publicului privind dimensiunea aparatului administrativ și costurile reale ale acestuia.
Reprezentanții Guvernului afirmă că administrația publică a funcționat mult timp fără o transparență reală, iar informațiile legate de numărul de angajați, salarii și cheltuieli au fost dispersate între instituții.
„Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului”, se arată în comunicatul Guvernului.
Executivul susține că publicarea raportului este o obligație față de cetățeni și că informațiile trebuie să fie accesibile indiferent de contextul politic.
Cheltuielile de personal au crescut puternic într-un singur an
Una dintre cele mai importante concluzii ale documentului este legată de explozia cheltuielilor de personal. În 2024, acestea au ajuns la 164,6 miliarde de lei, echivalentul a 9,3% din PIB.
În 2023, același indicator era de 8,3% din PIB. Diferența arată o creștere semnificativă într-un interval foarte scurt.
Autorii raportului precizează că România nu se află încă la cel mai ridicat nivel al cheltuielilor salariale din ultimele două decenii, însă tendința este din nou una ascendentă.
Documentul atrage atenția și asupra evoluției numărului de angajați din sistemul public. Potrivit raportului, România avea în anul 2000 unul dintre cele mai mici procente de angajați la stat raportat la totalul salariaților din economie.
Situația s-a schimbat însă semnificativ începând cu anul 2020, când ponderea angajaților din sectorul public a crescut și a depășit media europeană.
Raportul nu vorbește doar despre creșterea costurilor, ci și despre lipsa unor criterii clare de performanță în distribuirea resurselor publice.
Statul român este descris drept „fragmentat și supradimensionat”
Concluziile documentului sunt extrem de dure în ceea ce privește modul în care funcționează administrația publică din România.
„Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă”, se arată în raport.
Autorii documentului susțin că fondurile publice sunt distribuite inechitabil și fără criterii clare, ceea ce contribuie la accentuarea diferențelor dintre diferitele regiuni ale țării.
Raportul vorbește și despre problemele din sectorul companiilor de stat. Potrivit documentului, multe dintre aceste entități sunt menținute în funcțiune prin subvenții, fără ca performanța lor să justifice sumele primite.
În plus, raportul atrage atenția asupra unei probleme considerate extrem de grave: criza de guvernanță a datelor. Potrivit autorilor, lipsa unor baze de date integrate și moderne face foarte dificilă evaluarea corectă a administrației și planificarea eficientă a cheltuielilor.
Această situație este văzută drept o dovadă clară că România are nevoie urgentă de digitalizare și de un sistem modern de gestionare a informațiilor publice.
Datele au fost colectate din mai multe instituții ale statului
Raportul a fost realizat folosind informații colectate exclusiv din surse oficiale. Printre instituțiile care au furnizat date se numără Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Ministerul Dezvoltării.
Au contribuit, de asemenea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRSC și Consiliul Concurenței.
Guvernul precizează că toate datele au fost anonimizate și prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale, în conformitate cu legislația privind protecția datelor personale.
Procesul de colectare și analiză a fost unul de durată. Potrivit Executivului, bazele de date ale instituțiilor sunt fragmentate și greu de corelat.
Din acest motiv, autorii raportului spun că nivelul de acuratețe al documentului este de aproximativ 95%.
Guvernul consideră că această situație demonstrează cât de mare este nevoia de digitalizare a administrației și de integrare a sistemelor informatice.
Deficitul bugetar a ajuns la 8,65% din PIB
Raportul publicat de Guvern include și date privind situația bugetară a României. Potrivit documentului, deficitul bugetar al țării a ajuns în 2024 la 8,65% din PIB.
Această cifră arată presiunea uriașă pusă asupra finanțelor publice și explică de ce cheltuielile statului au devenit un subiect central în dezbaterea publică.
Creșterea cheltuielilor de personal este considerată una dintre principalele probleme identificate în raport.
Documentul sugerează că actuala structură a administrației publice nu mai poate funcționa eficient fără reforme importante.
Autorii raportului vorbesc despre nevoia unor măsuri de reorganizare și eficientizare a aparatului de stat.
Guvernul vorbește despre reduceri de personal și comasări
Raportul nu se limitează doar la analiza problemelor. Documentul include și o serie de direcții pe care autorii le consideră necesare pentru modernizarea statului.
Una dintre principalele recomandări vizează reducerea cheltuielilor prin comasarea unor instituții și prin diminuarea personalului din sistem.
Raportul vorbește despre reduceri de personal proactive și despre folosirea ieșirilor naturale din sistem pentru diminuarea aparatului administrativ.
În cazul companiilor de stat, autorii documentului propun extinderea politicilor de fuziuni și reorganizări, dar și dezvoltarea activităților pe piețele externe apropiate României.
De asemenea, raportul recomandă o politică mai strictă privind execuția bugetară și controlul cheltuielilor publice.
Autorii documentului susțin că există numeroase exemple de instituții și companii de stat care au reușit să își optimizeze activitatea și să reducă risipa.
„Este incontestabil că a existat un progres al entităților de stat în optimizarea și eficientizarea cheltuielilor”, se precizează în raport.
Există și exemple de succes în sistemul public
Deși concluziile generale sunt critice, raportul menționează și exemple considerate pozitive în administrația și companiile de stat.
Documentul vorbește despre autorități publice care au reușit să își crească veniturile și să reducă cheltuielile inutile.
Sunt menționate și companii cu capital de stat care generează venituri importante pentru buget și care funcționează eficient.
Potrivit raportului, aceste exemple ar trebui folosite ca modele pentru modernizarea întregului aparat administrativ.
Autorii consideră că România poate trece la un nou nivel de eficiență dacă vor fi implementate măsuri clare de reorganizare și digitalizare.
În același timp, raportul transmite un semnal puternic privind nevoia de control mai strict asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici.
Publicarea acestui document vine într-un moment în care presiunea asupra bugetului de stat este tot mai mare, iar discuțiile despre reformarea administrației revin în centrul scenei politice.
