Cristina Cohuț
Ilie Bolojan l-a contactat direct pe Iancu Guda, analist economic de la „Observator”, pentru a discuta despre soluții privind reducerea deficitului bugetar al României. Întâlnirea a fost confirmată de Guda printr-o postare pe rețelele sociale, în care a oferit detalii despre modul în care s-a desfășurat dialogul și temele abordate. Discuția a fost inițiată în afara oricărui context politic oficial, fără implicarea presei, iar temele abordate au vizat exclusiv economia.
Inițiativa președintelui Senatului
Conform relatării făcute de Iancu Guda, contactul a avut loc miercuri seară, în jurul orei 20:00. Economistul nu a putut răspunde apelului telefonic inițial, întrucât se afla într-o ședință. Ulterior, a primit un mesaj de la Ilie Bolojan, prin care i se comunica intenția de a discuta: „Bună seara dl. Guda! Încerc să vă contactez. Mulțumesc! Ilie Bolojan”.
Răspunsul a venit în jurul orei 21:00, iar președintele Senatului i-a transmis că va reveni după încheierea unei alte întâlniri. În jurul orei 23:30, a avut loc un apel telefonic scurt, în care i s-a propus o întrevedere a doua zi, pentru un schimb de idei privind reducerea deficitului bugetar, relatează antena3.ro.
Conform mesajului transmis de Ilie Bolojan, scopul era consultarea cu specialiști în afara aparatului administrativ: „Doresc să vă ascult ideile și soluțiile dumneavoastră pentru reducerea deficitului bugetar. Putem să ne vedem mâine? O discuție, fără presă, doar analize și dezbateri pe economie!”.
Cum s-a pregătit Iancu Guda de întrevedere
După confirmarea întâlnirii, Iancu Guda a declarat că a lucrat toată noaptea pentru a sintetiza ideile într-un format structurat. În final, a redactat patru pagini de analiză, care cuprindeau 21 de idei împărțite în trei direcții principale: creșterea veniturilor, scăderea cheltuielilor și îmbunătățirea administrării patrimoniului public.
Fiecare direcție a fost detaliată pe termene de implementare: scurt (până la finalul anului 2025), mediu (2026–2027) și lung (2028–2030). Guda a subliniat că a revizuit de mai multe ori conținutul, încercând să includă idei cât mai clare și aplicabile.
Conținutul propunerilor nu a fost publicat integral, dar Guda a precizat că acestea vizează inclusiv recuperarea creanțelor ANAF, creșterea intermedierii financiare și accesarea mai eficientă a fondurilor europene.
Cum s-a desfășurat întâlnirea
Întâlnirea a avut loc la sediul Senatului, la ora 14:00. Înainte cu un minut, Ilie Bolojan i-a transmis economistului un mesaj în care anunța o întârziere de cinci minute, mulțumindu-i pentru înțelegere. Guda a menționat că acest gest l-a surprins plăcut, prin comparație cu alte consultări unde întârzierile erau frecvente și fără explicații.
În cadrul întrevederii, Ilie Bolojan a prezentat o agendă personală cu zeci de idei notate, fiecare numerotată. Potrivit relatării, președintele Senatului ajunsese la ideea cu numărul 178, acumulată în ultimele trei zile. Dintre cele 21 de idei prezentate de Guda, 15 au fost notate suplimentar în agendă, celelalte aflându-se deja în lista inițială.
Economistul a menționat că Ilie Bolojan a ascultat majoritatea timpului și a adresat întrebări punctuale. A descris comportamentul acestuia ca fiind orientat spre structură, analiză și aplicabilitate. Nu au fost făcute promisiuni, iar întreaga discuție a fost centrată pe schimbul de idei.
Puncte cheie menționate în cadrul discuției
Una dintre ideile centrale menționate de Ilie Bolojan a fost legată de ordinea în care ar trebui abordată corectarea deficitului bugetar. Potrivit lui Guda, președintele Senatului a subliniat importanța reducerii cheltuielilor, înainte de orice discuție despre majorarea taxelor.
Un alt punct esențial a fost colectarea mai eficientă a veniturilor existente. Bolojan ar fi exprimat rezerve în privința introducerii unor noi taxe fără o analiză clară a capacității de colectare a celor actuale. A treia etapă sugerată era discutarea unor ajustări fiscale, în special privind capitalul, despre care s-a spus că este subimpozitat în prezent.
În finalul discuției, s-a pus accent pe echitate: „Nu poate să sufere doar privatul, trebuie să trecem împreună prin această încercare și statul trebuie să fie primul care să strângă cureaua, mai ales că este supraponderal”.
O întâlnire care s-a deosebit de restul
Iancu Guda a precizat că a participat la peste 100 de consultări economice între 2012 și 2020, în calitate de președinte sau vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari. Acesta a afirmat că modul în care a fost organizată întâlnirea cu Ilie Bolojan a fost diferit de cele anterioare, atât prin punctualitate, cât și prin implicare activă.
Analistul susține că postarea sa este asumată în totalitate, fără caracter politic sau electoral. A cerut acordul interlocutorului pentru a comunica public informațiile despre întâlnire, iar răspunsul a fost: „Faceți ce vreți. Pe mine mă interesează că ne-am văzut și am analizat foarte multe idei bune”.
Guda a prezentat demersul ca pe o inițiativă dedicată interesului public, în care a dorit să contribuie cu expertiza sa. A evitat să ofere detalii despre eventuale continuări ale colaborării, menționând doar că este dispus să se implice în orice proiect cu impact național.
Relevanța demersului în actualul context economic
Discuția a avut loc într-un moment în care România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat. Potrivit ultimelor date publice, acesta ar putea depăși 5% din PIB, generând presiuni asupra finanțelor publice și asupra perspectivei de rating suveran.
În acest context, implicarea experților independenți în consultări informale poate completa analiza internă din instituțiile publice. Accesarea de soluții externe poate contribui la evitarea unor decizii pripite sau la identificarea unor alternative mai eficiente.
Lipsa unei abordări formale nu exclude aplicabilitatea ideilor discutate. În funcție de prioritățile politice și de contextul legislativ, unele propuneri pot fi preluate în programe guvernamentale sau în strategii parlamentare.
În încheierea mesajului său, Iancu Guda a făcut apel la implicarea cetățenilor în sprijinul reformei economice. De asemenea, a încurajat fiscalizarea corectă, presiunea asupra autorităților pentru eficiență administrativă și semnalarea publică a neregulilor.
