Grigore Madalina
Premierul Ilie Bolojan a admis joi, 30 aprilie 2026, într-un interviu la Rock FM, că unele dintre măsurile luate de Guvernul său nu au funcționat așa cum și-ar fi dorit, dar că a încercat să corecteze din mers problemele apărute. Cea mai vizibilă autocritică a vizat majorarea impozitelor pe proprietate, una dintre măsurile fiscale cu cel mai mare impact asupra populației.
„Cea mai mare greșeală”: impozitele pe proprietate
Bolojan a explicat că Executivul a fost prins între o nevoie reală — alinierea impozitelor pe locuințe la valoarea de piață — și un context legislativ complicat, cu termene strânse și o contestație la Curtea Constituțională, care a împiedicat o calibrare mai atentă a măsurii.
„Am fost puși în situația să aducem impozitele pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. Dar pentru că s-au lungit foarte mult procedurile de adoptare a legislației și pentru că a fost o contestație la Curtea Constituțională, această decizie n-a putut fi rafinată, n-a putut fi analizată în detaliu vizavi de impactul ei”, a recunoscut premierul.
Cel mai dur efect a venit, spune Bolojan, din eliminarea unor excepții fiscale, în special pentru proprietarii de imobile vechi.
„Anulând niște excepții, cum ar fi cele pentru proprietarii de case vechi de peste 50 sau 100 de ani, impactul creșterii impozitelor a fost mult mai mare. A trebuit să revenim în luna ianuarie cu modificări, pentru că am văzut că, într-adevăr, în astfel de cazuri a apărut un impact mult mai mare la cetățeni”, a precizat șeful Executivului.
Premierul a admis că ritmul accelerat al guvernării are și un cost — apariția unor scăpări — dar a insistat că reacția a fost rapidă atunci când nemulțumirile au devenit vizibile.
„Când lucrezi în forță, cum am lucrat, nu întotdeauna lucrurile îți ies perfect. Dar am căutat de fiecare dată când am văzut că sunt probleme, să îndreptăm lucrurile, ceea ce am făcut imediat. Dacă am primit semnale din diferite piețe, am încercat să corectăm”, a spus Bolojan la Rock FM.
Cheltuielile bugetare, următoarea țintă
Un alt subiect abordat de premier a fost reducerea costurilor cu aparatul de stat. Bolojan a susținut că primele cifre arată o tendință corectă, dar insuficientă, și că tăierile de personal trebuie să continue.
„La zece luni, veniturile ne-au crescut cu 12%, iar cheltuielile ne-au scăzut cu 3% la personal. Deci e o diferență. Înseamnă că trebuie să scădem mai mult”, a explicat el.
Premierul a legat direct restructurarea aparatului bugetar de posibilitatea creșterii salariilor pentru angajații performanți. În viziunea lui, alternativa la reduceri ar fi o creștere salarială simbolică, aplicată inclusiv unor oameni care „nu au de lucru”.
„Dacă vrem să creștem salariile, și trebuie să le creștem, nu le mai putem ține plafonate la acest nivel începând de anul viitor. Atunci ai două posibilități: să le crești la toți cu foarte puțin, tolerând oameni care n-au de lucru, sau să faci reducerea de personal la nivelul cinstit și corect”, a afirmat Bolojan.
Premierul a recunoscut, în final, că acest tip de decizie este unul nepopular în interiorul administrației, pentru că rupe cu un reflex de două decenii.
„Cât timp 20 de ani ai fost învățat doar să faci concursuri de angajare, fără să faci reduceri, vă dați seama că este incomod pentru oamenii de decizie”, a conchis premierul.
