Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a anunțat intenția Guvernului de a schimba fundamental filosofia politicilor sociale din România, plecând de la un principiu pe care îl consideră esențial: munca trebuie să fie regula, nu excepția. Într-un interviu acordat într-un podcast realizat de Andi Moisescu, șeful Executivului a explicat că își propune ca pensionarea să aibă loc, în mod real, la vârsta standard de 65 de ani, prin eliminarea posibilităților de pensionare anticipată și printr-o revizuire amplă a mecanismelor care, în opinia sa, permit evitarea muncii și generează costuri uriașe pentru bugetul statului.
Ilie Bolojan nici nu concepe. Vârsta la care vrea ca românii să se pensioneze. „Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată”
Premierul a subliniat că România se confruntă simultan cu două probleme majore, aparent contradictorii: un deficit grav de forță de muncă și existența unor politici sociale care nu stimulează reintrarea rapidă în activitate. În timp ce angajatorii din marile orașe se plâng că nu găsesc personal, statul continuă să suporte cheltuieli mari pentru diverse forme de sprijin social care, spune Bolojan, nu sunt întotdeauna justificate.
„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală”, a declarat premierul. El a criticat dur situațiile în care persoane se retrag din activitate la 48–50 de ani, exact în perioada de vârf a maturității profesionale.
Potrivit lui Ilie Bolojan, această practică are efecte negative nu doar asupra bugetului public, ci și asupra comunităților. „În condițiile în care te poți pensiona la 48–50 de ani, da, gândiți-vă că atunci când ești la maturitate profesională, oamenii când ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20–25 de ani, ei pleacă la vârful maturității personale în pensie”, a spus premierul. El consideră că societatea pierde astfel experiență, competență și stabilitate exact în momentul în care acestea ar fi cele mai valoroase.
Ilie Bolojan a legat problema pensionărilor anticipate de situația pieței muncii, unde deficitul de personal este vizibil în aproape toate domeniile. Premierul a explicat că nu este normal ca statul să finanțeze ajutoare de șomaj pe perioade lungi, în timp ce există locuri de muncă disponibile la distanțe rezonabile de domiciliul beneficiarilor. „Într-o țară în care, practic, în orice mare oraș din România nu ai cu cine lucra, există un deficit de forță de muncă, iar la 30–40 de kilometri, unde poți face naveta în condiții decente, nu e normal să ai ajutoare de șomaj care se întind pe șase luni sau pe un an de zile”, a afirmat șeful Guvernului.
În viziunea premierului, statul trebuie să transmită un mesaj ferm și coerent: sprijinul social este o soluție temporară, nu un mod de viață. „Trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca. Asta înseamnă o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală din economie și să sancționeze orice formă de a fugi de muncă”, a declarat Bolojan, insistând asupra necesității unor reguli clare și aplicate consecvent.
Indemnizațiile de handicap, o problemă pentru România
Un alt punct sensibil abordat de premier a fost cel al indemnizațiilor de handicap, un subiect pe care l-a descris ca fiind plin de „semne serioase de întrebare”. Potrivit datelor prezentate de Ilie Bolojan, România are în prezent peste 950.000 de beneficiari de indemnizație de handicap, o cifră care, în opinia sa, este mult prea mare raportat la realitățile demografice și medicale.
„Suntem în situația în care avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizație de handicap. Deci aproape un milion de români sunt în această situație”, a spus premierul. El a arătat că analizele statistice indică anomalii clare în anumite zone ale țării, unde numărul beneficiarilor depășește cu mult media națională.
„În mod evident este mult și, din analizele statistice, se vede că în anumite comunități, în anumite domenii, aceste cifre ies din orice statistică”, a explicat Ilie Bolojan. Fără a face acuzații directe, premierul a sugerat că există mecanisme prin care persoane apte de muncă ajung să evite activitatea economică, beneficiind de indemnizații care ar trebui să fie destinate exclusiv celor cu probleme reale de sănătate.
Șeful Executivului a ținut să sublinieze că intenția Guvernului nu este de a reduce sprijinul pentru persoanele vulnerabile autentice, ci de a corecta un sistem care, în forma actuală, disipă resursele publice. „În loc să ducem banii exact către cei care au nevoie, care au probleme grave de sănătate, noi disipăm resursele. Oameni care ar putea fi acoperiți de o muncă în economie reușesc, prin diferite tehnici, să fugă de asta”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a precizat că o eventuală reformă a sistemului de indemnizații de handicap ar trebui să fie una atent calibrată, bazată pe evaluări medicale riguroase și pe controale reale. În opinia sa, doar astfel se poate asigura protecția celor care chiar au nevoie de sprijin și, în același timp, se pot elimina abuzurile care apasă asupra bugetului.
Un alt domeniu pe care premierul îl consideră problematic este cel al concediilor medicale. Ilie Bolojan a afirmat că, deși este firesc ca oamenii să se îmbolnăvească și să aibă nevoie de concedii medicale, amploarea fenomenului ridică suspiciuni serioase. „Avem milioane de zile pe an de concedii medicale luate atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, iar anul trecut am plătit aproximativ șase miliarde de lei pentru concedii medicale în România”, a spus șeful Guvernului.
Avertismentul tras de Ilie Bolojan
Premierul a atras atenția asupra unor tipare care sugerează existența unor abuzuri. „Nu se pune problema să nu mai dai concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc. Dar când vezi o explozie de îmbolnăviri între Crăciun și Anul Nou sau între Paștele ortodox și cel catolic, înseamnă că ceva nu este în regulă”, a declarat Ilie Bolojan, sugerând că aceste perioade coincid adesea cu dorința de a prelungi vacanțele.
Pentru a ilustra fenomenul, premierul a invocat exemple concrete din trecut, care au devenit emblematice pentru acest tip de comportament. „Gândiți-vă că la un moment dat piloții Tarom s-au îmbolnăvit într-o dimineață, toți aveau probleme de sănătate în masă. Sunt anormalități care, dacă nu le corectăm, ne costă enorm”, a spus Bolojan.
În viziunea sa, controlul concediilor medicale nu înseamnă limitarea accesului la drepturi legitime, ci verificarea corectitudinii și legalității acestora. Premierul consideră că statul trebuie să aibă instrumente eficiente pentru a preveni și sancționa abuzurile, astfel încât sistemul să rămână sustenabil pe termen lung.
Toate aceste măsuri – eliminarea pensionărilor anticipate, revizuirea indemnizațiilor de handicap și controlul concediilor medicale – fac parte, potrivit lui Ilie Bolojan, dintr-o viziune mai amplă de reformare a statului social. Scopul declarat este acela de a reduce presiunea asupra bugetului și de a direcționa resursele către cei care chiar au nevoie de sprijin.
Premierul a insistat că România nu își mai permite să mențină politici sociale care descurajează munca și încurajează dependența de stat. În contextul îmbătrânirii populației și al migrației forței de muncă, fiecare angajat contează, iar menținerea oamenilor activi cât mai mult timp în câmpul muncii devine o necesitate economică.
Declarațiile lui Ilie Bolojan deschid o dezbatere amplă și sensibilă, care va avea un impact direct asupra milioane de români. Propunerile sale vizează schimbări structurale profunde, care, dacă vor fi implementate, ar putea redefini relația dintre stat, muncă și protecție socială în România.
În perioada următoare, este de așteptat ca Guvernul să detalieze aceste intenții prin proiecte legislative concrete. Până atunci, mesajul premierului este clar: munca trebuie să fie în centrul sistemului, iar sprijinul social trebuie să rămână o plasă de siguranță temporară, nu o alternativă permanentă la activitatea profesională.
