Georgescu Dragos
Liderii Coaliției de guvernare discută intens în aceste zile despre un nou pachet de măsuri fiscale, menit să stabilizeze bugetul și să evite intrarea României într-o zonă de risc fiscal. Potrivit informațiilor furnizate de surse politice, premierul Ilie Bolojan va anunța în curând un set de măsuri cu impact major asupra populației, dar și asupra mediului de afaceri. Printre variantele analizate se numără introducerea CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, majorarea cotei generale de TVA la 21% și înghețarea salariilor și beneficiilor sociale în sectorul public pentru anul 2026.
Ilie Bolojan pregătește noi măsuri de austeritate de la 1 august. TVA schimbat și taxe în plus pentru români
Potrivit vicepremierului Dragoș, în cursul acestei săptămâni ar urma să fie finalizate negocierile cu instituțiile financiare internaționale și Comisia Europeană. Decizia privind măsurile fiscale ar putea fi luată chiar miercuri, după o ultimă rundă de consultări între partenerii de guvernare.
Sursele politice vorbesc despre mai multe direcții de acțiune pe zona veniturilor, fiecare cu impact direct asupra cetățenilor și asupra bugetului de stat. Scopul acestor măsuri este acela de a genera economii bugetare de aproximativ 30 de miliarde de lei, până la finalul anului viitor.
O primă măsură analizată de Coaliție este modificarea cotelor de TVA. Cota generală ar putea crește de la 19% la 21%, ceea ce ar însemna o scumpire generalizată pentru majoritatea bunurilor și serviciilor. Estimările arată că această modificare ar putea aduce la buget aproximativ 11,7 miliarde de lei în anul 2026.
În paralel, cota redusă de TVA aplicabilă alimentelor, medicamentelor, cărților și altor produse esențiale ar putea urca de la 9% la 11%. Această modificare este considerată una sensibilă, întrucât vizează produse cu consum larg și are un impact direct asupra tuturor categoriilor de populație.
Tot în discuție se află și creșterea TVA pentru produse cu TVA de 5%, precum energia termică, lemnele de foc sau cărțile, care ar putea ajunge și ele la 11%.
Accizele, în vizorul Guvernului
Un alt set de măsuri vizează accizele. Guvernul ia în calcul o creștere cu 10% a nivelului accizelor aplicabile produselor precum combustibilii, alcoolul, tutunul și băuturile zaharoase. Impactul estimat la buget este de 5 miliarde de lei. Această măsură ar putea genera scumpiri în lanț, începând cu carburanții și până la produsele alimentare sau de larg consum, afectând întreaga populație.
Una dintre cele mai discutate măsuri este aplicarea contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Cota propusă este de 10%, dar aplicabilă doar pentru diferența ce depășește acest prag. Astfel, pentru un pensionar cu o pensie de 4.000 de lei, CASS-ul s-ar aplica doar pentru 1.000 de lei. Această măsură ar aduce un plus de 4,1 miliarde de lei la buget, conform estimărilor oficiale.
Anterior, pragul discutat era de 4.000 de lei, dar în varianta curentă acesta a fost coborât, ceea ce ar însemna că un număr mai mare de pensionari ar urma să fie afectați. Este pentru prima dată când pensionarii ar putea plăti CASS, întrucât până acum erau scutiți prin lege.
Majorarea impozitului pe dividende și impozit pe profitul excesiv
Guvernul analizează și creșterea impozitului pe dividende, de la 10% la 16%, măsură care ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Această modificare va afecta în principal persoanele care obțin venituri din investiții și dividende. Se estimează că această schimbare va aduce 3,6 miliarde de lei la buget.
Totodată, este prevăzută introducerea unei taxe speciale pe profitul excesiv al băncilor, în ideea de a taxa suplimentar veniturile excepționale obținute de acestea în contextul actual.
Impozit pe proprietăți calculat după valoarea de piață
Un alt punct esențial din pachetul fiscal vizează schimbarea modului de calcul al impozitelor pe proprietăți. În locul evaluărilor standard, impozitul ar urma să fie calculat în funcție de valoarea de piață a imobilelor. Această schimbare ar putea duce la dublarea taxei anuale pe proprietate în cazul multor locuințe, cu un impact estimat de 2,6 miliarde de lei.
Cea mai dură măsură, din punctul de vedere al impactului social, este înghețarea salariilor bugetarilor și a tuturor beneficiilor sociale, inclusiv pensii și ajutoare sociale, pe tot parcursul anului 2026. Această măsură ar urma să aducă economii de aproape 18 miliarde de lei la bugetul de stat, însă vine într-un context inflaționist care afectează deja puterea de cumpărare a cetățenilor.
Taxe și scumpiri suplimentare: rovinietă, jocuri de noroc, restructurări în educație
Printre măsurile secundare se numără scumpirea rovinietei auto, care ar putea ajunge de la 28 de euro pe an la 50 de euro. De asemenea, se preconizează introducerea unor taxe suplimentare pentru operatorii din industria jocurilor de noroc.
Restructurările din educație sunt și ele în discuție. Printre propuneri se află reducerea burselor pentru elevi și creșterea numărului de elevi în fiecare clasă, ceea ce ar putea afecta calitatea actului educațional.
O altă măsură discutată prevede ca soții sau soțiile fără venituri, dar care sunt co-asigurați în sistemul de sănătate, să înceapă să plătească contribuție lunară CASS, similar cu ceilalți contribuabili.
Sporurile bugetarilor, plafonate și reconfigurate
Guvernul a adoptat deja o măsură prin care plafonează sporurile bugetarilor la maximum 300 de lei brut pe lună. Aceasta a generat nemulțumiri profunde în sectorul public, mai multe categorii de angajați avertizând cu greva generală.
Totodată, s-a decis ca sporurile pentru proiectele europene să fie acordate diferențiat, între 5% și 50%, în funcție de timpul efectiv lucrat și de valoarea proiectelor gestionate. Este o încercare de a corecta dezechilibrele și de a introduce criterii de performanță în sistemul public.
Contextul fiscal și avertismentele Comisiei Europene
Potrivit declarațiilor făcute de oficiali ai guvernului, pachetul fiscal are ca scop evitarea unei retrogradări a ratingului de țară și păstrarea încrederii din partea instituțiilor internaționale. În lipsa acestor măsuri, România riscă să fie catalogată drept „junk” de agențiile de rating, ceea ce ar însemna dobânzi mai mari și un acces mult mai dificil la finanțări externe.
Dragoș Anastasiu a subliniat că „pentru a evita intrarea în categoria țărilor cu probleme fiscale grave, România trebuie să aducă la buget cel puțin 30 de miliarde de lei”. Strategia guvernamentală se bazează pe trei axe: reducerea investițiilor publice neesențiale, ajustarea fiscală și limitarea cheltuielilor cu aparatul bugetar.
Discuțiile în Coaliție nu sunt lipsite de tensiuni. Potrivit surselor citate, liderul USR, Nicușor Dan, i-ar fi cerut lui Ilie Bolojan să renunțe la planul de majorare a TVA la 21%, invocând impactul negativ asupra populației. Totuși, guvernul nu a exclus această variantă, iar în lipsa unui acord clar cu Comisia Europeană, creșterea TVA rămâne în picioare.
Calendarul de implementare al măsurilor
Pachetul fiscal ar urma să fie prezentat oficial în această săptămână, iar implementarea primelor măsuri este estimată pentru data de 1 august 2025. Restul modificărilor, în special cele legate de impozitul pe dividende și pe profitul excesiv, ar intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.
Ordonanța de urgență pregătită de Guvern este descrisă drept un „trenuleț legislativ”, care va cuprinde toate măsurile într-un singur act normativ. Decizia finală va depinde însă și de reacțiile partenerilor internaționali și de negocierile care se poartă în aceste zile cu Comisia Europeană și agențiile de rating.
În acest context, toate scenariile rămân deschise. Un lucru este cert: românii vor simți din plin noile măsuri, iar lunile următoare se anunță tensionate, atât social, cât și economic.
