Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a lansat un avertisment ferm în legătură cu viitorul sistemului public de pensii din România. Într-o declarație făcută luni seară, în direct la TVR 1, șeful Guvernului a subliniat că, dacă Executivul va adopta și al treilea pachet de măsuri fiscale, anumite categorii de angajați care beneficiază în prezent de condiții speciale de pensionare ar putea pierde aceste avantaje.
Ilie Bolojan vrea să crească vârsta de pensionare. „Nu putem amaneta viitorul generațiilor”
Potrivit premierului, situația este una extrem de delicată: în următorii cinci până la zece ani, România riscă să ajungă la un colaps al sistemului public de pensii dacă nu va crește vârsta de pensionare pentru toate categoriile, inclusiv pentru funcționarii și magistrații care primesc pensii speciale.
Bolojan a insistat asupra faptului că reforma sistemului de pensii nu mai poate fi amânată și că toți cetățenii trebuie să fie incluși în acest proces:
„Dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile, inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani. Nu putem amaneta viitorul generaţiilor care vin după noi”, a declarat premierul.
Afirmația sa vine în contextul în care România se confruntă cu un declin demografic accelerat, iar raportul dintre populația activă și cea pensionară devine din ce în ce mai dezechilibrat.
Presiune uriașă pe sistemul public de pensii
Premierul a explicat că, potrivit proiecțiilor oficiale, în următorii ani aproape jumătate de milion de români vor ieși la pensie, în timp ce numărul celor activi pe piața muncii va fi de doar aproximativ 200.000 de persoane.
Această discrepanță majoră creează o presiune uriașă asupra bugetului public, ceea ce, în lipsa unor reforme, va duce la deficite imposibil de acoperit.
În prezent, România are un sistem de pensii bazat pe principiul solidarității între generații: contribuțiile angajaților activi sunt folosite pentru plata pensiilor actuale. Însă, dacă numărul celor activi scade drastic, iar numărul pensionarilor crește, mecanismul devine nesustenabil.
De ce propune Guvernul creșterea vârstei de pensionare
Ilie Bolojan a explicat că, în contextul actual, menținerea vârstei de pensionare la nivelul actual ar însemna adâncirea dezechilibrelor economice și sociale. În opinia sa, România are nevoie de mai mulți oameni activi în economie și de o populație ocupată care să susțină dezvoltarea țării.
„Din punctul meu de vedere, suntem în situaţia în care avem nevoie de mai mulţi oameni în piaţa reală a muncii. Și pentru asta, că ne place, că nu ne place, trebuie să creştem vârsta de pensionare, în aşa fel încât, în intervalul 50-65 de ani, populaţia activă să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi, pentru că nu are cine s-o înlocuiască”, a declarat premierul.
Această măsură ar urma să fie introdusă gradual și să afecteze toate categoriile sociale, fără excepții pentru funcționarii publici, angajații din justiție sau beneficiarii de pensii speciale.
Eliminarea beneficiilor pentru condiții speciale
Dacă Guvernul va adopta și al treilea pachet de măsuri fiscale, anumite categorii profesionale ar putea pierde dreptul la pensionare anticipată sau la pensii speciale.
Aceasta vizează, în special:
magistrații și personalul din sistemul de justiție;
angajații din structurile de ordine publică;
funcționarii din administrația publică;
lucrătorii din anumite sectoare industriale cu beneficii speciale.
Decizia este una controversată și este așteptat ca sindicatele și organizațiile profesionale să reacționeze, având în vedere că drepturile câștigate sunt un subiect sensibil și protejat inclusiv prin Constituție.
