Vanatoru Andreea
Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că Guvernul se pregătește pentru o nouă etapă de reforme în sistemul de pensii, care va viza în mod special beneficiarii din domeniul ordinii publice și al apărării naționale, respectiv militari, polițiști și alte categorii din structurile de siguranță. Această inițiativă vine la scurt timp după adoptarea măsurilor de reducere a cheltuielilor din administrația publică și are ca obiectiv principal eficientizarea sistemului și echilibrarea bugetului de stat.
Ilie Bolojan mai anunţă o reformă în sistemul de pensii
În declarațiile sale, Bolojan a subliniat că una dintre principalele direcții ale reformei este creșterea vârstei de pensionare pentru cei care beneficiază de pensii de serviciu în cadrul Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și altor instituții de ordine publică. Oficialul a explicat că măsura este necesară pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii și pentru a evita dezechilibrele financiare generate de discrepanțele dintre diferitele categorii de beneficiari.
„Și acest lucru trebuie făcut pentru că, orice s-ar spune, este anormal să aveți o știre cu șeful Poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri, când văd o astfel de știre. Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută și este parte a pachetului de administrație. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni, dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”, a spus Ilie Bolojan, la G4Media.
Aceste anunțuri vin în contextul intenselor dezbateri legate de reforma pensiilor magistraților, proiect care se află încă în analiza Curții Constituționale. Comparativ, datele furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii arată că există diferențe considerabile între pensiile de serviciu ale magistraților și cele ale militarilor sau polițiștilor, atât în ceea ce privește numărul de beneficiari, cât și impactul asupra bugetului de stat.
Reformele vor fi implementate gradual
În timp ce pensiile magistraților au atras atenția publică datorită cuantumului ridicat și a numărului relativ redus de beneficiari, pensiile din sistemul de ordine publică afectează un grup mult mai larg, ceea ce face ca ajustările să aibă un efect bugetar semnificativ.
Premierul a mai precizat că reformele vor fi implementate gradual și că vor fi însoțite de evaluări periodice pentru a evita afectarea negativă a drepturilor celor care au contribuit ani de zile la sistem. De asemenea, autoritățile intenționează să păstreze un echilibru între necesitatea sustenabilității financiare și protecția socială a persoanelor aflate în serviciul statului, astfel încât schimbările să fie percepute ca echitabile și corecte.
Prin aceste măsuri, Guvernul își propune să reducă diferențele dintre sistemele de pensii speciale și să aducă uniformitate în ceea ce privește vârsta de pensionare și modul de calcul al pensiilor pentru categoriile profesionale care beneficiază de pensii de serviciu. Oficialii menționează că discuțiile cu reprezentanții sindicatelor și ai instituțiilor vizate vor continua, pentru a se asigura că reforma va fi aplicată cu responsabilitate și transparență.
Conform datelor oficiale furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, în prezent, în sistemul judiciar există aproximativ 5.000 de beneficiari de pensii de serviciu, un număr relativ mic comparativ cu alte categorii profesionale din sectorul public. În contrast, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, numărul persoanelor care primesc pensii de serviciu depășește 210.000, ceea ce evidențiază un dezechilibru semnificativ între cele două sisteme în ceea ce privește impactul bugetar și amploarea beneficiarilor.
Pensiile de serviciu se acordă pentru un număr mult mai mare de angajați
Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, care vizează doar acest segment restrâns de persoane, se află încă în atenția Curții Constituționale a României, care urmează să se pronunțe asupra constituționalității măsurilor pe data de 11 februarie. Această inițiativă a generat controverse și opoziție din partea magistraților, precum și din partea instituțiilor care îi reprezintă, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, ambele atacând pachetul de reformă la Curtea Constituțională.
În ceea ce privește sistemul de ordine publică și apărare, jurisprudența Curții Constituționale arată că pensiile de serviciu se acordă pentru un număr mult mai mare de angajați. Printre aceștia se numără cadrele din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Ministerul Justiției, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale. Aceasta explică de ce măsurile vizând această categorie pot avea un impact bugetar mult mai amplu, comparativ cu pensiile magistraților, și de ce reforma este percepută diferit de public și de autorități.
Astfel, diferența între cele două sisteme nu este doar numerică, ci și structurată, iar dezbaterile privind sustenabilitatea financiară și echitatea socială continuă să fie un punct central al reformelor guvernamentale în domeniul pensiilor de serviciu.
foto: arhivă
