Vanatoru Andreea
Un incendiu violent a izbucnit duminică dimineață, chiar în prima zi de Paște, la Mănăstirea Bistrița, punând în pericol întregul ansamblu monahal. Flăcările s-au manifestat cu intensitate și au necesitat o intervenție amplă a pompierilor, fiind mobilizate echipaje din mai multe județe.
Incendiu puternic la Mănăstirea Bistrița din Vâlcea
Potrivit primelor informații, focul ar fi pornit din zona chiliilor și s-a extins rapid, cuprinzând acoperișul clădirii cu un etaj. Suprafața afectată este estimată la aproximativ 800 de metri pătrați. Din fericire, până în acest moment nu au fost semnalate victime, însă intervenția este una complexă, existând riscul propagării incendiului către alte construcții din incintă.
„Se acţionează pentru localizarea incendiului şi pentru protecţia unei butelii GPL, concomitent cu constituirea a două echipe de căutare-salvare a eventualelor persoane surprinse de incendiu”, au transmis reprezentanţii ISU.
Nu s-au înregistat victime
La fața locului au acționat pompieri din Vâlcea, dar și din județele Gorj și Argeș, cu un total de aproximativ 10 autospeciale. Forțele de intervenție includ mașini de stingere cu apă și spumă, o autoscară pentru intervenții la înălțime, precum și o cisternă de mare capacitate. În paralel, salvatorii desfășoară operațiuni de căutare pentru a se asigura că nicio persoană nu a fost surprinsă de incendiu.
Un element de risc major îl reprezintă prezența unei butelii GPL în interiorul clădirii afectate, motiv pentru care echipele depun eforturi susținute pentru a preveni o posibilă explozie. Întreaga intervenție este coordonată direct de conducerea Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vâlcea, aflată la fața locului.
Pompierii continuă lupta cu flăcările, încercând să limiteze pagubele și să împiedice extinderea incendiului către restul complexului monahal.
Mănăstirea Bistrița a fost ridicată în jurul anului 1490
Amenințată acum de flăcări, Mănăstirea Bistrița nu este doar un lăcaș de cult, ci și un monument de o valoare istorică și culturală excepțională. Ridicată în jurul anului 1490 de influenta familie a boierilor Craiovești, mănăstirea a devenit, de-a lungul secolelor, un important centru spiritual și un simbol al identității regionale. Așezată sub ocrotirea hramului Adormirii Maicii Domnului, aceasta a traversat perioade dificile, dar și epoci de dezvoltare, reușind să-și păstreze rolul esențial în viața religioasă și culturală a zonei.
Importanța sa depășește însă dimensiunea religioasă. Mănăstirea este strâns legată de un moment definitoriu pentru începuturile culturii scrise în spațiul românesc. În incinta sa a fost instalată prima tiparniță din Țara Românească, un pas major în evoluția intelectuală a vremii. Aici, în anul 1508, călugărul Macarie a tipărit Liturghierul în limba slavonă, considerat prima carte tipărită pe teritoriul românesc.
Acest eveniment a marcat începutul unei noi etape în dezvoltarea culturii și educației, transformând mănăstirea într-un reper fundamental al tiparului și al răspândirii cunoașterii. Astfel, valoarea sa nu constă doar în vechime, ci și în contribuția decisivă la formarea patrimoniului cultural românesc.
