Grigore Madalina
Iranul a lansat noi acuzații la adresa României, după declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte. Teheranul susține că România și Italia au fost indicate ca participante la sprijinirea operațiunilor americane. Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, a vorbit despre „complicitate” în conflict. Reacția vine după ce Mark Rutte a făcut referire la zboruri americane și la folosirea unor baze europene. România mai fusese vizată anterior de avertismente transmise de Iran în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Iranul acuză NATO de complicitate
Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, a acuzat NATO de implicare în sprijinirea acțiunilor militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului. Declarațiile sale au venit după afirmațiile făcute de secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un interviu pentru Fox News.
Potrivit AFP, oficialul iranian a folosit un limbaj dur la adresa Alianței Nord-Atlantice. El a vorbit despre „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” lansat împotriva Iranului de Statele Unite și Israel.
Reacția Teheranului a vizat în mod direct declarațiile lui Mark Rutte, care a menționat implicarea unor baze europene în susținerea operațiunilor americane. În acest context, România și Italia au fost indicate de purtătorul de cuvânt iranian drept state care ar fi avut un rol în sprijinirea acțiunilor.
„Secretarul general al NATO a desemnat în mod explicit Italia şi România drept participante la agresiunea împotriva Iranului”, a subliniat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian, într-o postare pe reţeaua X.
Mesajul reprezintă o nouă poziționare fermă a Iranului față de țările europene care au permis folosirea infrastructurii pentru susținerea logistică a operațiunilor americane. Teheranul consideră că aceste decizii au depășit cadrul strict tehnic și intră într-o zonă de responsabilitate politică.
Declarațiile lui Mark Rutte care au provocat reacția Teheranului
Esmail Baghaei a reacționat după ce Mark Rutte a vorbit despre amploarea operațiunilor aeriene americane desfășurate de pe baze europene. Secretarul general al NATO a spus că „500 de avioane americane au decolat de pe baze americane din Italia” pentru a susține operațiunea militară israeliano-americană „Epic Fury” lansată împotriva Iranului pe 28 februarie.
Potrivit declarațiilor citate, Rutte a mai afirmat că aeroportul din București și-a redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de aprovizionare folosite în cadrul acestei operațiuni. El a menționat și că între 4.000 și 5.000 de misiuni de zbor cu avioane americane au fost efectuate de pe baze europene în timpul conflictului.
Aceste afirmații au determinat reacția oficială a purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene. Baghaei a susținut că declarațiile șefului NATO reprezintă o confirmare a implicării Alianței și a unor state europene în sprijinirea acțiunilor împotriva Iranului.
„Aceasta este o mărturie clară şi copleşitoare a complicităţii active a NATO într-un război de agresiune ilegal împotriva unui stat membru suveran al ONU”, a scris Baghaei pe X.
Mesajul transmis de oficialul iranian are o miză diplomatică importantă, deoarece plasează România și Italia într-o dispută regională deja tensionată. În același timp, el arată modul în care Teheranul interpretează sprijinul logistic acordat de state europene Statelor Unite.
This is a clear and damning admission of NATO’s active complicity in an unlawful war of aggression against a sovereign UN Member State — a flagrant violation of peremptory norms of international law and the core principles of the UN Charter.
The Organization and its individual… pic.twitter.com/q2OPKVrSkM
— Esmaeil Baqaei (@IRIMFA_SPOX) June 25, 2026
România și Italia, menționate direct în acuzații
În mesajul său, Esmail Baghaei a inclus România și Italia în rândul statelor europene pe care le acuză că au sprijinit acțiunile americano-israeliene împotriva Iranului. Oficialul iranian a transmis că aceste țări trebuie să ofere explicații nu doar comunității internaționale, ci și propriilor cetățeni.
„Aceste ţări, precum şi toate celelalte ţări europene care au sprijinit agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului, trebuie să explice propriilor lor cetăţeni şi lumii întregi de ce au ales să devină complici la acest act evident de agresiune şi la comiterea de atrocităţi în masă împotriva populaţiei iraniene”, a adăugat el.
Afirmația arată că Teheranul nu tratează aceste decizii ca pe simple acțiuni tehnice sau logistice. Din perspectiva Iranului, punerea la dispoziție a infrastructurii sau adaptarea activităților aeroportuare pentru operațiuni militare reprezintă o formă de sprijin politic și militar.
România este vizată în acest context din cauza informațiilor privind folosirea infrastructurii de pe teritoriul țării pentru realimentarea sau aprovizionarea aeronavelor. Menționarea aeroportului din București în declarațiile lui Mark Rutte a fost interpretată de Iran ca o dovadă a implicării României.
Italia a reacționat deja la afirmațiile secretarului general al NATO. Ministerul Apărării de la Roma a condamnat miercuri declarațiile lui Mark Rutte, apreciind că au transmis „un mesaj complet înşelător”.
Autoritățile italiene au susținut că Roma a permis Statelor Unite să folosească bazele doar pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă. Această precizare urmărește să delimiteze sprijinul logistic de participarea directă la operațiuni militare.
România fusese amenințată anterior cu un răspuns politic și juridic
Acuzațiile recente nu sunt primele transmise de Iran la adresa României. În luna martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmail Baghaei, a amenințat direct România cu „un răspuns politic şi juridic adecvat”.
Mesajul fusese transmis după decizia României de a permite americanilor să folosească baze militare pentru reaprovizionarea avioanelor implicate în misiuni în Orientul Mijlociu. Teheranul a privit această decizie ca pe un sprijin acordat operațiunilor Statelor Unite în regiune.
La acel moment, mesajul Iranului a venit după ce România a acordat Statelor Unite dreptul de a folosi bazele din țara noastră pentru realimentarea avioanelor. De asemenea, decizia a vizat și amplasarea unor radare și sisteme satelitare suplimentare.
Pentru România, astfel de decizii sunt legate de parteneriatul strategic cu Statele Unite și de statutul de stat membru NATO. Totuși, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, ele au devenit subiect de critică din partea Teheranului.
Noile declarații ale lui Mark Rutte au reaprins această temă. Menționarea explicită a României a oferit Iranului un nou motiv pentru a acuza țara noastră de participare indirectă la sprijinirea operațiunilor militare americane.
Tensiunile diplomatice cresc pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
Reacția Iranului vine într-un context regional extrem de tensionat, în care fiecare declarație oficială este interpretată atent. Acuzațiile la adresa NATO, a României și a Italiei arată că Teheranul încearcă să extindă responsabilitatea politică asupra statelor care au permis folosirea infrastructurii lor.
Pentru Iran, sprijinul logistic acordat Statelor Unite și Israelului nu este separat de operațiunile militare propriu-zise. De aceea, Baghaei vorbește despre complicitate și despre obligația statelor europene de a oferi explicații publice.
Pe de altă parte, statele vizate pot susține că sprijinul oferit a avut caracter tehnic, logistic sau a fost legat de obligațiile asumate în cadrul alianțelor militare. Diferența de interpretare între aceste poziții alimentează tensiunile diplomatice.
România se află astfel într-o situație sensibilă, fiind menționată direct într-un schimb de acuzații între Iran și NATO. Deși nu este vorba despre o implicare militară directă în conflict, referirile la infrastructura din țara noastră au atras atenția Teheranului.
Declarațiile lui Mark Rutte și reacția lui Esmail Baghaei arată că sprijinul logistic acordat în perioade de conflict poate deveni rapid subiect de dispută diplomatică. În cazul României, acest lucru se adaugă avertismentelor transmise anterior de Iran.
Teheranul insistă că statele europene implicate trebuie să explice rolul pe care l-au avut. În același timp, partenerii NATO vorbesc despre sprijin logistic și despre cooperare în cadrul unor angajamente strategice.
Disputa rămâne una cu miză politică ridicată, mai ales în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze reacții internaționale puternice. România este menționată din nou în acest tablou complicat, iar acuzațiile Iranului arată cât de sensibilă a devenit folosirea bazelor și infrastructurii militare europene.
