Cristina Cohuț
Rusia își reafirmă susținerea pentru Călin Georgescu, după ce Biroul Electoral Central (BEC) i-a respins candidatura la alegerile prezidențiale. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a reacționat marți, afirmând că această decizie reprezintă „o încălcare a normelor democratice”.
„Este o călcare în picioare a tuturor normelor democratice în centrul Europei”, a declarat Peskov. „În acest caz, România a luat calea călcării în picioare a democrației ca atare”, a adăugat oficialul rus.
Declarațiile sale vin în contextul în care Moscova a manifestat un interes crescut față de procesul electoral din România, mai ales în ceea ce îl privește pe Georgescu, considerat un politician cu viziuni apropiate de Rusia.
Moscova intervine tot mai des în politica românească
Nu este pentru prima oară când oficialii ruși se pronunță asupra alegerilor din România. În ultimele luni, diverse voci de la Kremlin și din presa de stat rusă l-au susținut pe Călin Georgescu, prezentându-l ca pe o alternativă „pro-suveranitate” și „anti-sistem” față de actualii lideri politici de la București, scrie antena3.ro.
De altfel, Georgescu însuși a făcut declarații în care sugera o apropiere de Rusia, afirmând că România ar trebui să aleagă „înțelepciunea rusească”. De asemenea, în trecut, acesta a promovat o retorică împotriva Uniunii Europene și NATO, aliniindu-se astfel pozițiilor promovate de Moscova.
Kremlinul vorbește despre democrație, dar reprimă opoziția
Declarațiile lui Peskov privind încălcarea democrației în România sunt ironice în contextul politic al Rusiei. În ultimii ani, mai mulți opozanți ai regimului Putin au murit în condiții suspecte, fie otrăviți, fie în accidente dubioase, fie în închisorile din Siberia.
Cel mai recent caz notoriu este cel al lui Alexei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin, care a murit într-o colonie penitenciară din Rusia. De-a lungul anilor, alți critici ai Kremlinului, precum Boris Nemțov sau jurnalista Anna Politkovskaia, au fost asasinați, iar regimul a continuat să reprime orice formă de disidență.
Decizia BEC și contestația lui Georgescu la Curtea Constituțională
Duminică, Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Decizia a fost motivată prin referire la hotărâri anterioare ale Curții Constituționale, inclusiv cea care a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă și hotărârea de anulare a alegerilor din anul precedent.
Călin Georgescu a contestat această decizie la Curtea Constituțională, care urmează să se pronunțe marți asupra cererii sale. În cazul în care contestația sa va fi respinsă, Georgescu nu va putea intra în cursa electorală, ceea ce ar putea alimenta și mai mult retorica Moscovei privind „lipsa de democrație” în România.
Rusia și alegerile din Europa de Est: o strategie bine-cunoscută
Implicarea Rusiei în politica internă a statelor est-europene nu este un fenomen nou. Kremlinul a susținut în mod constant candidați și mișcări politice care promovează o agendă anti-NATO și anti-UE, utilizând propagandă, dezinformare și chiar interferențe cibernetice.
În ultimii ani, serviciile de informații occidentale au atras atenția asupra modului în care Moscova încearcă să destabilizeze democrațiile din Europa prin sprijinirea unor lideri eurosceptici și prin promovarea unor mesaje care alimentează neîncrederea în instituțiile europene.
Dacă Curtea Constituțională va respinge contestația lui Georgescu, acesta va rămâne în afara competiției electorale. Totuși, chiar și în acest scenariu, susținerea pe care a primit-o din partea Rusiei ar putea contribui la consolidarea imaginii sale ca un politician anti-sistem.
În cazul în care candidatura sa va fi validată, rămâne de văzut dacă sprijinul indirect al Kremlinului îi va aduce voturi sau, dimpotrivă, îi va afecta șansele, într-un context în care majoritatea românilor susțin apartenența la UE și NATO.
Oricare ar fi rezultatul, reacțiile Moscovei arată că Rusia continuă să privească alegerile din România ca pe o oportunitate de a-și promova influența în regiune, folosind orice ocazie pentru a critica instituțiile democratice occidentale.
