Georgescu Dragos
Ziua de 22 iulie are o semnificație aparte în calendarul ortodox și catolic. Atât Biserica Ortodoxă, cât și cea Romano-Catolică o sărbătoresc pe Sfânta Mironosiță Maria Magdalena, considerată o ucenică a lui Hristos, model de pocăință, credință și devotament. În același timp, în calendarul ortodox este pomenit și Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, un sfânt contemporan, trecut prin cumplitele încercări ale temnițelor comuniste. Această zi aduce credincioșilor prilejul de a reflecta atât asupra jertfei, cât și asupra puterii credinței care biruie suferința și păcatul.
Calendar
Sfânta Maria Magdalena s-a născut în satul Magdala, o localitate pescărească situată pe malul vestic al Lacului Ghenizaret, în Galileea. Numele său derivă chiar de la localitatea natală – Magdalena – și este adesea confundată cu alte personaje biblice din cauza numeroaselor interpretări care s-au succedat de-a lungul secolelor. Totuși, Biserica Ortodoxă o recunoaște drept una dintre femeile mironosițe, cele care au venit la mormântul Mântuitorului cu miruri, în zorii Învierii.
Conform Evangheliilor, Maria Magdalena a fost posedată de șapte duhuri necurate, de care a fost eliberată de însuși Iisus Hristos. După această minune, viața ei s-a schimbat radical. A devenit una dintre cele mai devotate următoare ale Domnului, însoțindu-L pe parcursul propovăduirii și fiind prezentă în momentele de răscruce ale drumului Său pe pământ. A fost martoră la Răstignire, a stat la picioarele crucii și, mai presus de toate, a fost prima persoană care a aflat vestea Învierii, potrivit Evangheliei după Ioan.
Această descoperire extraordinară – făcută prin arătarea unui înger – i-a schimbat din nou viața. Nu doar că a transmis această veste apostolilor, dar a continuat să propovăduiască Evanghelia în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii cunoscute.
Sfânta Maria Magdalena, propovăduind în Roma și Efes
Tradiția bisericească spune că Maria Magdalena a ajuns până la Roma, unde l-ar fi întâlnit chiar pe împăratul Tiberiu. Aici, potrivit unor surse apocrife și scrieri patristice, ea i-ar fi vorbit despre Iisus Hristos și despre Înviere. Se spune că, în semn de dovedire, i-ar fi oferit un ou roșu și i-ar fi spus: „Hristos a înviat!”, motiv pentru care oul roșu a devenit simbol pascal.
După activitatea sa în Roma, Maria Magdalena a călătorit în Efes, unde l-a sprijinit pe Sfântul Ioan Evanghelistul în lucrarea sa misionară. Conform tradiției ortodoxe, ea și-a sfârșit viața pământească în Efes și a fost înmormântată într-o peșteră în care, mai târziu, s-au adăpostit Cei Șapte Tineri, pomeniți în calendarul ortodox pe 4 august.
Mâna ei stângă este păstrată în prezent la Mănăstirea Simonos Petra din Muntele Athos, fiind un obiect de mare venerație pentru pelerini. Acolo, credincioșii se roagă pentru întărirea familiei, izbăvire de ispite și pentru întărirea credinței în momentele grele.
Ocrotitoarea femeilor creștine și a gospodăriilor
În tradiția ortodoxă, Sfânta Maria Magdalena este considerată ocrotitoarea femeilor creștine, a gospodinelor și a vieții de familie. Credincioșii îi cer ajutorul în rugăciune mai ales în perioadele de încercare, necazuri sau tulburări sufletești.
Rugăciunile adresate ei sunt profund emoționante și poartă mesajul unei vieți schimbate prin credință. O astfel de rugăciune este spusă la vreme de necaz, atunci când sufletul este apăsat de păcate și suferință:
„O, Sfântă Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena! Tu, cu căldura dragostei tale pentru Hristos Dumnezeu, ai călcat sub picioare măiestriile cele rele ale vrăjmaşului şi L-ai aflat pe Hristos, Mărgăritarul cel fără de preţ…”
Această rugăciune exprimă dorința de curățire, eliberare și călăuzire către Împărăția cerurilor. Prin modelul său de credință și pocăință, Maria Magdalena rămâne pentru toate femeile un exemplu viu de devotament și transformare.
Sfântul Ilie Lăcătușu, un nou martir al credinței
În aceeași zi, 22 iulie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește și pe Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, una dintre figurile importante ale secolului XX în România. Este considerat un martir al credinței și al persecuțiilor comuniste. Canonizat în mod oficial, părintele Ilie Lăcătușu este venerat pentru curajul său în fața suferinței și pentru viața sa de rugăciune, chiar și în cele mai dificile condiții.
Ilie Lăcătușu s-a născut în anul 1909 în județul Teleorman și a fost hirotonit preot în 1934. A slujit în mai multe parohii, fiind cunoscut pentru smerenia și blândețea sa. În timpul regimului comunist, a fost arestat de două ori. Prima oară în anul 1952, când a fost dus în lagărele de muncă de la Galeș și Peninsula, în județul Constanța. A fost eliberat în 1954, dar a fost arestat din nou în 1959, fiind condamnat la muncă silnică.
A doua perioadă de detenție a fost cea mai grea. A fost trimis la Periprava, un lagăr de muncă forțată situat în Delta Dunării. Aici a îndurat frigul, foametea, epuizarea fizică și tratamentele inumane aplicate deținuților politici. În acest loc, părintele Ilie Lăcătușu l-a cunoscut pe părintele Iustin Pârvu, alt sfânt al închisorilor, care a relatat mai târziu despre viața curată și rugăciunile neîncetate ale lui Ilie.
Faptele sale din acea perioadă sunt demne de hagiografii. A slujit în taină, a împărtășit deținuții cu resturi de prescuri și vin aduse cu mari riscuri, a spovedit în șoaptă și a încurajat moralul celorlalți. După eliberare, a revenit la București și și-a continuat viața în tăcere, fără să-și arate suferințele sau meritele. A trecut la cele veșnice în anul 1983, iar trupul său a fost descoperit întreg și neputrezit 15 ani mai târziu, în 1998.
Această descoperire a dus la inițierea procedurii de canonizare. Mii de credincioși vin să se roage la mormântul său din cimitirul „Adormirea Maicii Domnului” din Capitală, iar minunile atribuite mijlocirii lui sunt tot mai numeroase.
Un model de sfințenie în vremuri de prigoană
Canonizarea sa ca Sfânt Mărturisitor a venit ca o recunoaștere a credinței ferme și neclintite în fața regimului ateu. Părintele Ilie Lăcătușu este considerat un simbol al sfințeniei ascunse, al tăcerii care strigă mai puternic decât cuvintele. A dus o viață exemplară, fără notorietate, dar plină de har. Mărturia vieții sale este deosebit de relevantă pentru societatea de azi, aflată într-o continuă căutare a sensului.
De asemenea, prezența sa în calendarul ortodox alături de Sfânta Maria Magdalena subliniază o legătură profundă între cei care L-au slujit pe Hristos în vremuri diferite. Ea – ucenica iubirii, el – mărturisitorul răbdării. Fiecare, în felul său, ne cheamă la o viață trăită cu sens, în credință și curăție.
Semnificația duhovnicească a zilei de 22 iulie
Pentru credincioșii care respectă sărbătorile religioase și le păstrează în rugăciune, data de 22 iulie nu este doar o zi din calendar. Este o zi a introspecției, a transformării lăuntrice și a recunoștinței. Fie că ne rugăm Sfintei Maria Magdalena pentru întărirea familiei sau Sfântului Ilie Lăcătușu pentru tărie în încercări, această zi oferă modele de viețuire autentică.
Este o zi a rugăciunii, în care credincioșii pot rosti Canonul de Pocăință sau Acatistul Sfintei Maria Magdalena, dar și rugăciuni către sfinții mărturisitori. Așa cum ne-au învățat sfinții, orice suferință trăită cu credință devine lumină.
Pentru românii care doresc să se întărească spiritual, această zi poate însemna un nou început – în credință, în iubire, în curaj. Prin modelul celor doi sfinți cinstiți azi, Biserica ne arată că sfințenia nu ține de epocă, ci de inimă.
