Georgescu Dragos
Declarațiile președintelui UDMR, Kelemen Hunor, din cadrul unui interviu difuzat luni seară la Digi24, readuc în prim-plan dezbaterea legată de vârsta de pensionare și inechitățile din sistemul public. Liderul maghiar susține că România are nevoie urgentă de o reformă coerentă, dar „cu un minim de bun simț”, mai ales în ceea ce privește pensionările anticipate și beneficiile bugetarilor din administrația centrală și locală. În opinia sa, ieșirea la pensie la 48 sau 50 de ani, în condițiile în care statul încă investește în formarea profesională și experiența unor angajați, este „o absurditate” care afectează echilibrul economic și social.
La ce vârstă ar putea românii să iasă la la pensie. Anunț de ultim moment făcut de politicieni pentru viitorii pensionari
Kelemen Hunor a atras atenția asupra faptului că în România există numeroase cazuri în care persoane angajate în instituții publice ies la pensie la vârste mult prea mici, beneficiind de sume considerabile care, de multe ori, depășesc salariile încasate în perioada activă. Această practică, afirmă el, nu doar că dezechilibrează sistemul de pensii, dar transmite și un semnal profund greșit întregii societăți.
„Pleci la 48, la 50 de ani, ieși la pensie când, de fapt, statul a investit în tine, când ai și experiența de viață, ai și studiile și cunoștințele necesare. Și atunci tu te retragi, încasând o pensie care de foarte multe ori depășește salariul tău din perioada activă. Nu e normal”, a afirmat liderul UDMR în timpul emisiunii.
El a explicat că, de cele mai multe ori, pensiile se calculează luând în considerare ultimele luni de activitate, perioadă în care se acumulează toate sporurile posibile. Această formulă permite ca veniturile pensionarilor din anumite domenii, în special cele privilegiate, să fie nejustificat de mari. În opinia sa, trebuie introdusă o abordare legislativă clară care să limiteze aceste abuzuri.
Reforma pensiilor, asumată și prin PNRR, dar necesară dincolo de angajamentele europene
În cadrul discuției, Kelemen Hunor a menționat și faptul că reformarea sistemului de pensii este prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar că aceasta trebuie făcută nu pentru Bruxelles, ci pentru români. „Este o chestiune legată de PNRR, dar dincolo de PNRR, noi trebuie să facem reformele pentru noi, nu pentru Uniunea Europeană. Dacă le facem doar pentru a bifa ceva în fața Bruxellesului, nu vor avea durabilitate”, a subliniat el.
Liderul UDMR a insistat că prelungirea vârstei de pensionare spre 65 de ani este inevitabilă pentru o parte semnificativă a angajaților din sistemul public. În opinia sa, trebuie abandonată logica dublului standard, prin care doar anumite categorii profesionale beneficiază de condiții speciale, în timp ce altele sunt nevoite să muncească până la limita legală.
„Un medic chirurg sau o învățătoare de ce ar avea mai puține responsabilități sau stres decât un magistrat? Cu tot respectul pentru fiecare profesie, nu putem menține acest dezechilibru”, a punctat el, pledând pentru un sistem echitabil și bazat pe criterii obiective.
Întrebat despre temerile bugetarilor legate de eventualele tăieri salariale ca urmare a modificărilor fiscale, Kelemen Hunor a făcut o distincție clară între categoriile de angajați din sistemul public. În viziunea sa, cei din educație și sănătate ar trebui protejați de măsuri drastice, însă în cazul funcționarilor din administrația publică, în special de la nivel central și local, lucrurile trebuie analizate în profunzime.
„Trebuie să separăm lucrurile. Cei din educație, cei din sănătate, sunt o categorie aparte și trebuie protejați. Dar în zona administrației centrale și locale există multe privilegii. Acolo trebuie să umblăm și la cheltuieli, dar și la calitatea serviciilor oferite”, a spus el.
Kelemen a vorbit și despre modul în care se acordă sporurile, care ajung să dubleze sau chiar să tripleze salariile de bază. În lipsa unor reglementări clare, sistemul de salarizare bugetară a devenit profund inechitabil, alimentând frustrarea celor din sectorul privat și generând presiuni asupra bugetului de stat.
Sistemul de pensii speciale – o sursă constantă de inechitate și nemulțumire
În continuarea discuției, liderul UDMR a adus în atenție și problema pensiilor speciale, în special în cazul magistraților și al personalului militar sau din structurile Ministerului de Interne. El a admis că există meserii care presupun un grad ridicat de uzură fizică și psihică, dar a subliniat că nu toate funcțiile din aceste domenii sunt la fel de solicitante.
„În zona militară, la jandarmi, la Interne, e adevărat că cei din trupele de intervenție nu pot lucra până la 60 de ani. Nu ar rezista fizic. Dar asta nu înseamnă că trebuie să iasă cu toții la pensie la 48 de ani. Cei care nu mai pot activa în teren pot fi trecuți la muncă de birou. Nu trebuie să fugi în pensie atât de devreme”, a explicat el.
Totodată, a menționat că pensiile speciale nu trebuie eliminate complet, dar trebuie regândite astfel încât să nu mai creeze dezechilibre flagrante între diferitele categorii sociale. Este nevoie de o formulă care să păstreze principiul contributivității și să limiteze excepțiile.
În susținerea punctului său de vedere, Kelemen Hunor a invocat și deciziile Curții Constituționale, care au stabilit că anumite modificări privind calculul pensiilor pot fi realizate prin lege, însă nu prin ordonanțe de urgență. Acest aspect, spune el, este esențial pentru asigurarea stabilității juridice și pentru evitarea contestărilor ulterioare.
„Curtea Constituțională a spus foarte clar că se poate umbla la calculul pensiilor, dar doar prin lege, nu prin ordonanță de urgență. E nevoie de o dezbatere parlamentară, de un proces legislativ transparent, care să genereze consens”, a declarat liderul UDMR.
Această precizare este importantă în contextul în care mai multe guverne anterioare au încercat să modifice sistemul de pensii prin măsuri rapide, contestate ulterior în instanță sau blocate de Curtea Constituțională.
Un apel la responsabilitate și la eliminarea privilegiilor nemeritate
În finalul declarațiilor sale, Kelemen Hunor a adresat un apel la echilibru și responsabilitate în ceea ce privește reforma sistemului public. El a recunoscut că nu este ușor să schimbi un sistem care s-a bazat ani de zile pe excepții și privilegii, dar a insistat că acest proces este absolut necesar dacă România vrea să aibă un buget sustenabil și o societate echitabilă.
„Nu putem continua la nesfârșit cu pensii mai mari decât salariile, cu ieșiri la pensie la 48 de ani, cu sporuri acordate fără nicio logică. Este nevoie de o reașezare a întregului sistem, pe criterii de bun simț și echitate”, a conchis liderul UDMR.
