Redactia.ro
Home » Știri » Începerea şcolilor din septembrie în condiții de pandemie. ONU: „Acum trăim o catastrofă generațională”

Începerea şcolilor din septembrie în condiții de pandemie. ONU: „Acum trăim o catastrofă generațională”

Lumea riscă o “catastrofă generațională” din cauza închiderii școlilor. Readucerea copiilor în siguranță în clase, cea mai importantă prioritate, a spus Secretarul general ONU

Antonio Guterres spune că închiderea școlilor în 160 de țări a afectat un miliard de elevi, iar 40 de milioane de preșcolari nu mai merg la grădinițe. Pe lângă aceștia, alți 250 de milioane de copii abandonaseră școala înainte de pandemie, iar în țările sărace numai un sfert dintre absolvenți au la finalul liceului aptitudini de bază.

Acum trăim o catastrofă generațională, ce poate irosi potențialul uman, poate compromite decenii de progres și adânci inegalitățile. Odată ce transmiterea locală a virusului va fi sub control, readucerea copiilor în instituțiile de învățământ în condiții de siguranță trebuie să fie cea mai importantă dintre priorități”, a mai spus secretarul ONU.

Reluarea activităților educaționale vine pe fondul unor dezbateri aprinse din SUA, unde președintele Donald Trump face presiuni pentru redeschiderea școlilor, în ciuda creșterii numărului de cazuri de coronavirus în numeroase state și a opoziției făcute de o parte a profesorilor și părinților.

Deschiderea școlilor, din septembrie, în condiţii de pandemie

La redeschiderea şcolilor, riscul de infectare cu noul coronavirus este imens. Tocmai de aceea, în funcţie de evoluţia pandemiei, autorităţile vor decide dacă din toamnă în unităţile şcolare se va lucra în sistem normal, hibrid sau exclusiv online.

Procesul de deschidere a şcolii în contextul pandemiei de COVID-19 trebuie să fie adaptat la realitatea din fiecare şcoală.

De asemenea, experţii consideră că măsurile sunt obligatoriu de luat punctual, iar autorităţile ar trebui să aplice metode de studiu diferite în mediul rural şi cel urban mai aglomerat, cu o populaţie şcolară mare. Profesor-doctor Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale, atrage atenţia că decizia de începere a şcolilor trebuie luată după o analiză atentă şi în funcţie de evoluţia pendemiei.

Dacă la începutul şcolii ne revenim şi avem 50-100 de cazuri sau chiar şi puţin mai multe pe zi, este bine, dar dacă vom avea câteva mii de noi îmbolnăviri zilnic, cred că nu se mai pune problema. Nu trebuie să uităm că în şcoli riscul de infectare este imens. Şi mai trebuie spus că acum stăm cu geamul deschis, se aeriseşte, iar riscul de infectare este mai mic”.  

Dar vin toamna şi frigul. Ferestrele vor fi închise, iar riscul de infectare creşte exponenţial. Şi ultimele studii arată că copiii nu fac forme grave, sunt asimptomatici, dar sunt purtătorii unei cantităţi foarte mari de virus. Aceasta este mult mai mare decât cea întâlnită la un adult infectat. Şi copiii merg acasă, unde au părinţi sau bunici. Repet, trebuie gândit foarte bine, în funcţie de situaţia epidemiologică, pentru că nu trebuie să uităm că în urmă cu ceva timp Israelul era aproape bine-mersi din punct de vedere al pandemiei, dar au deschis şcolile şi universităţile şi au ajuns unde au ajuns”, a precizat expertul.

Școala adaptată pentru fiecare zonă

Potrivit profesorului Alexandru Rafila începerea şcolii este un proces complex care trebuie adaptat pentru fiecare zonă în parte.

Trebuie să existe o gândire la nivel naţional, dar aplicabilitatea trebuie să fie individualizată pentru fiecare şcoală pentru că fiecare şcoală este altfel. Are o altă construcţie, clasele au dimensiuni diferite, numărul de elevi este diferit, accesul la facilităţi sanitare este foarte diferit, mai ales între mediul rural şi mediul urban, dar dincolo de condiţiile igienice din şcoală, mai avem şi particularităţi.

Este vorba de pregătirea personalului pentru activităţi care să prevină transmiterea, pe de-o parte, iar personalul trebuie să fie adaptat soluţiei de învăţământ care este fezabilă pentru o anumită şcoală. Contează foarte mult contextul epidemiologic local, nu e acelaşi lucru dacă ar începe şcoala mâine, nu e acelaşi lucru situaţia din judeţul Argeş şi situaţia din judeţul Harghita”, susţine expertul.

Sistem hibrid

În unităţile de învăţământ din centrele urbane, soluţia pe care o văd eu este şcoala-hibrid. Dacă avem o clasă de 27 de elevi, 10 vor veni la şcoală, iar 17 vor urmări lecţiile online. După o săptămână, cei 10 vor rămâne acasă, iar locul lor va fi luat de alţi 10 elevi şi aşa mai departe. Foarte important, evaluarea elevilor, notarea lor, se va face numai în perioada în care ei sunt la şcoală”, a precizat profesorul Cătălin Osiceanu pentru „Adevărul”

Desfășurarea şcolilor online un eșec

Potrivit studiului realizat de Fundaţia World Vision România. Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie şi 8% dintre respondenţi relatează faptul că majoritatea nu dețin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-şi continue educaţia acasă.  Totodată, aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online şi doar 64% dintre cadrele didactice au organizat astfel de cursuri. Restul au trimis şi exerciţii prin telefon, WhatsApp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online

Fără note la Religie, Muzică, Desen şi Sport din toamnă

Ministerului Educaţiei  lucrează la revizuirea programei pentru învăţământul gimnazial. De asemenea, au realizat mai multe variante de plan-cadru pentru clasele V-VIII.

Noul plan este obligatoriu până la 14 septembrie, pentru că trebuie pusă în aplicare legea care prevede tăierea cu până la 5 a numărului de ore pe săptămână în gimnaziu.

Prima variantă, marile noutăţi sunt eliminarea notelor şi introducerea calificativelor la materiile Religie, Muzică şi Desen şi Educaţie fizică şi sport şi dispariţia Muzicii sau a Desenului dintre orele obligatorii (copiii vor alege ce materie din cele 2 studiază în fiecare an). Totodată se vor elimina cu totul a materiile „Consilierea şi dezvoltarea personală” (care intră în dirigenţie) şi „Educaţia tehnologică”.

A doua variantă a planului-cadru aflată în lucru la minister şi obţinută de Edupedu.ro dispare materia „Limba latină” şi sunt tăiate ore de la Limba modernă numărul 2, de la Fizică, Chimie, Biologie, Geografie şi Istorie. De asemenea la fel ca în prima varintă, dispar materiile „Educaţia tehnologică” şi „Consilierea şi dezvoltarea personală”.

Loading...