Redactia.ro
Home » Știri » Legea dării în plată: Ce este și cine beneficiază de ea

Legea dării în plată: Ce este și cine beneficiază de ea

Legea dării în plată: Ce este și cine beneficiază de ea

Peședintele Klaus Iohannis a promulgat noua variantă a Legii dării în plată, care fusese adoptată de Parlament încă de luna trecută. Prin noua lege este prioritizată reechilibrarea contractului, darea în plată efectivă fiind posibilă doar în anumite cazuri deosebite.

Astfel, președintele a semnat miercuri decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr 72/2007, care privește darea în plată a unor bunuri imobile, pentru stingerea unei datorii.

Ce este legea dării în plată

Așadar, potrivit noii legi, cursul valutar pentru cumpărarea monedei în care este, de fapt, creditul, la data în care clientul primește o notificare privind darea în plată, el va crește cu 52,6% față de data la care respectivul contract a fost încheiat între cele două părți.

De asemenea, o altă prevedere arată că valoarea sumei de plată lunare pe care clientul trebuie să o facă crește cu 50%, acest lucru fiind o urmare a faptului că s-a majorat rata de dobândă variabilă.

Iată ce prevederi are noua lege a dării în plată:

Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere şi nici mai lung de 90 de zile, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor
acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunţarea la notificarea de dare în plată şi părţile vor fi repuse de drept în situaţia anterioară.

Pe perioada notificării, precum şi pe perioada soluţionării cererilor prevăzute la art. 7 şi 8 din prezenta lege, este interzisă înscrierea în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanţi sau rău-platnici, a debitorului care a efectuat notificarea, indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din iniţiativa creditorului sau a unei autorităţi centrale sau locale.

Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat.

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@redactia.ro
Etichete: