Moștenire 2021. Iată de ce reguli trebuie să ții cont dacă urmează să primești o moștenire și mai ales ce aspecte ale legilor trebuie să cunoști în acest caz.
Legea moștenirii 2021. Tot ce trebuie să știm despre ea
Trebuie să cunoaștem ami multe aspecte ale legii în cazul în care vrem să moștenim pe cineva. Astfel, trebuie să ne întrebăm ce arată, de fapt, Legea moștenirii pentru anul 2021?
Codul civil 2021 ne arată că sunt două tipuri de moștenire: cea legală, prin care se oferă drepturi de moștenire rudelor celui decedat și cea testamentară, prin care defunctul își împarte bunurile deținute după cum dorește.
„Moștenirea se cuvine, în ordinea și după regulile stabilite în prezentul titlu, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume descendenților, ascendenților și colateralilor acestuia, după caz.
Descendenții și ascendenții au vocație la moștenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.
În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii”, arată Legea moștenirii actualizată în 2021.
Cine nu are dreptul de a primi o moștenire
Totuși, trebuie să luați în considerare și faptul că sunt anumite persoane care nu pot fi moștenitoare, chiar dacă acest lucru este prevăzut inclusiv în testament. Astfel, iată cine nu poate primi o moștenire:
„Este de drept nedemnă de a moșteni:
a) persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea;
b) persoana condamnată penal pentru săvârșirea, înainte de deschiderea moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocația la moștenire a făptuitorului.
În cazul în care condamnarea pentru faptele menționate la alin. (1) este împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripția răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă.
Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu de către instanța de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătorești din care rezultă nedemnitatea”, arată Codul Civil din România.