Georgescu Dragos
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 24 iulie 2025, decretul de promulgare a legii care aduce modificări importante în ceea ce privește cheltuielile decontate de stat pentru parlamentari. Potrivit noilor prevederi, senatorii și deputații care dețin un domiciliu în București sau în județul Ilfov nu vor mai primi bani de chirie în Capitală. Decizia vine după ce, în urmă cu câteva săptămâni, o investigație jurnalistică a scos la iveală numeroase cazuri de abuz în sistemul de deconturi, în special în rândul aleșilor care beneficiau de locuințe, dar încasau bani publici pentru chirie.
Lovitură dură pentru parlamentari. Nicușor Dan a promulgat azi legea. Schimbări importante pentru români
Potrivit comunicatului transmis de Administrația Prezidențială, șeful statului a promulgat oficial „decretul privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor (PL-x 210/23.06.2025)”, adoptată anterior de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Dintre cei 366 de parlamentari prezenți la vot, 361 au susținut proiectul, doar doi s-au abținut, iar trei nu și-au exprimat opțiunea. Niciun vot nu a fost împotrivă.
Forma inițială a Legii nr. 96/2006 permitea parlamentarilor care nu aveau domiciliul în Capitală să beneficieze de deconturi pentru chirie sau cazare în București. Suma oferită de stat ajungea la maximum 4.600 de lei pe lună, în baza unei simple declarații pe propria răspundere.
Modificarea adoptată și promulgată acum prevede că parlamentarii care dețin, direct sau prin soț/soție, o locuință în București sau în județul Ilfov nu mai au dreptul să solicite acești bani. Astfel, nu va mai fi posibil ca un deputat sau senator cu un apartament sau o casă în Capitală să beneficieze, în paralel, de fonduri publice pentru chirie.
Legea a fost adoptată ca urmare a mai multor sesizări din presă și societatea civilă, dar și în contextul unei campanii susținute de mai mulți parlamentari care au cerut în mod public eliminarea acestor deconturi în cazurile în care nu sunt justificate.
Un sistem care a permis abuzuri: zeci de parlamentari cu locuințe în București, dar și cu bani de chirie
Scânteia pentru modificarea legii a fost reprezentată de o investigație publicată pe 11 iunie 2025 de jurnaliștii de la Europa Liberă. Conform datelor publicate, 270 dintre cei 331 de deputați din Parlamentul României beneficiau de deconturi pentru chirie în București.
Dintre aceștia, 21 aveau, potrivit investigației, locuințe în Capitală sau în Ilfov. Cu toate acestea, primeau lunar bani de la stat pentru chirie, bazându-se pe o formulare permisivă a legii care nu impunea condiții stricte în privința imobilelor deținute în zonă.
În plus, fostul președinte al Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, a declarat că printre cei 21 se regăsesc și persoane înstărite, inclusiv parlamentari cu afaceri în domeniul imobiliarelor. Aceștia dețineau mai multe proprietăți în București, dar continuau să încaseze lunar suma de până la 4.600 de lei pentru chirie, în baza unei declarații pe proprie răspundere că nu locuiesc în Capitală.
Legea are o lacună: imobilele deținute pe numele copiilor nu sunt luate în calcul
Deși modificarea legii reprezintă un pas important în direcția transparenței și responsabilității financiare a aleșilor, există totuși o breșă legislativă care ar putea fi exploatată în continuare. Mai exact, noile reglementări nu se aplică în cazul în care parlamentarii au locuințe înregistrate pe numele copiilor lor.
Această omisiune a fost deja remarcată de jurnaliști și de o parte dintre activiștii care militează pentru o mai bună reglementare a cheltuielilor publice. În lipsa unor prevederi clare care să includă și rudele de gradul I, există riscul ca parlamentarii să continue să locuiască în imobile deținute indirect și să încaseze în continuare bani de la stat.
Chiar și în forma modificată, aplicabilitatea legii se bazează în continuare pe declarațiile pe proprie răspundere ale parlamentarilor. În absența unor controale riguroase sau a unor măsuri coercitive pentru fals în declarații, se menține o vulnerabilitate a sistemului.
Un aspect notabil în procesul legislativ care a condus la promulgarea acestei legi este susținerea aproape unanimă de care s-a bucurat proiectul. Dintre cei 366 de parlamentari prezenți în sală în ziua votului, 361 au votat „pentru”, doar doi s-au abținut, iar trei nu și-au exprimat votul. Niciun parlamentar nu s-a opus deschis inițiativei.
Această susținere largă este rar întâlnită în peisajul politic românesc și reflectă o voință comună de a reduce cheltuielile nejustificate suportate din bugetul public. Totodată, votul aproape unanim poate fi interpretat și ca un răspuns politic la nemulțumirea publică generată de privilegiile excesive ale aleșilor.
În plus, presiunea exercitată de societatea civilă și de mass-media a jucat un rol esențial în accelerarea procesului legislativ. După apariția investigației Europa Liberă, mai mulți parlamentari au cerut public modificarea legii, iar partidele politice au fost nevoite să reacționeze rapid pentru a-și conserva imaginea.
Ce urmează după promulgarea legii
Odată cu semnarea decretului de promulgare de către președintele Nicușor Dan, legea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare la scurt timp. De la acel moment, parlamentarii care au declarat domiciliu în București sau Ilfov și care dețin locuințe pe numele lor sau al soților/soțiilor nu vor mai putea solicita bani de la stat pentru chirie în Capitală.
Administrația Camerei Deputaților și a Senatului va trebui să verifice situațiile declarate de parlamentari și să actualizeze lista beneficiarilor eligibili pentru deconturi. În lipsa unei proceduri clare de control, se așteaptă ca aplicarea prevederilor legii să se bazeze în continuare pe auto-declararea parlamentarilor.
Specialiștii în drept administrativ atrag atenția că o eventuală extindere a prevederii și asupra rudelor de gradul I – inclusiv copii – ar putea necesita o nouă intervenție legislativă. Până atunci, lacuna actuală rămâne o portiță de scăpare pentru cei care doresc să profite de sistemul de deconturi.
Deși autoritățile nu au comunicat o estimare oficială a economiilor care vor fi realizate în urma implementării legii, calculele neoficiale indică reduceri de câteva milioane de lei anual din bugetul Camerei Deputaților și al Senatului. Doar cei 21 de parlamentari menționați în investigația Europa Liberă încasau aproximativ 1,1 milioane de lei anual din bugetul public pentru chirie.
Reacțiile publice față de promulgarea legii au fost în general pozitive. Multe voci din societatea civilă și din rândul comentatorilor politici au salutat decizia președintelui Nicușor Dan, considerând-o un gest de normalitate și un semnal de responsabilitate față de banul public.
Totuși, există și opinii care subliniază faptul că este nevoie de o reformă mai amplă a beneficiilor acordate parlamentarilor, în special în ceea ce privește cheltuielile nejustificate, privilegiile excesive și lipsa de transparență în utilizarea fondurilor.
Concluzie: un pas necesar, dar nu suficient
Legea promulgată de președintele Nicușor Dan marchează o schimbare importantă în modul în care sunt gestionate cheltuielile de cazare ale parlamentarilor. Eliminarea deconturilor pentru cei care dețin locuințe în București sau Ilfov este o măsură de bun simț, care răspunde direct unor abuzuri identificate public.
Totuși, eficiența reală a acestei măsuri va depinde de modul în care va fi aplicată și de gradul de rigurozitate al instituțiilor care o implementează. Fără mecanisme clare de verificare și fără sancțiuni aplicabile în caz de declarații false, legea riscă să rămână doar un gest simbolic.
Într-un climat politic în care încrederea în clasa politică este scăzută, asemenea măsuri concrete pot contribui la recâștigarea credibilității și la reconectarea instituțiilor cu nevoile reale ale cetățenilor. Eliminarea privilegiilor nemeritate nu este doar o decizie legislativă, ci și una morală – una care trebuie să continue în toate aspectele vieții parlamentare.
