Georgescu Dragos
Joi după-amiază, România a înregistrat un nou eveniment seismic, un cutremur de mică magnitudine, dar suficient pentru a readuce în atenția publicului una dintre cele mai sensibile teme pentru locuitorii țării: activitatea seismică din zona Vrancea.
A fost cutremur în România joi. Unde s-a resimțit seismul
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a anunțat producerea unui seism cu magnitudinea de 2 grade pe scara Richter, la ora 13:36, în regiunea Vrancea-Buzău, la o adâncime de 12 kilometri. Deși intensitatea acestuia a fost redusă și nu a generat pagube, evenimentul se adaugă unei liste extinse de mișcări telurice care au avut loc în 2025, dar și în anii precedenți, demonstrând încă o dată activitatea constantă a uneia dintre cele mai importante zone seismice din Europa.
Cutremurul de joi s-a produs în apropierea a mai multor orașe importante, ceea ce arată amplasarea sa într-o regiune dens populată. Institutul a precizat că epicentrul s-a aflat la 41 de kilometri nord-vest de Buzău, 60 de kilometri nord-est de Ploiești, 66 de kilometri sud-vest de Focșani, 71 de kilometri sud-est de Brașov și 73 de kilometri sud-est de Sfântu-Gheorghe. În plus, distanța față de Târgoviște a fost de aproximativ 93 de kilometri spre nord-est. Deși vorbim despre un seism minor, aceste repere geografice arată cât de extinsă este zona în care astfel de cutremure pot fi resimțite, chiar dacă doar la nivelul instrumentelor. În realitate, cutremurele de magnitudine atât de mică trec adesea neobservate de populație, însă ele sunt înregistrate în mod atent de specialiști, pentru că pot oferi informații valoroase despre comportamentul geologic al regiunii.
Un 2025 al cutremurelor în România
Anul 2025 nu este unul lipsit de activitate seismică. Dimpotrivă, el a fost marcat de două cutremure considerate cele mai puternice ale anului, ambele cu magnitudinea de 4,4 pe scara Richter. Primul s-a produs pe 13 februarie în județul Buzău, iar al doilea pe 11 mai, în județul Vrancea. Deși aceste cutremure nu au provocat pagube majore, ele au fost suficient de puternice pentru a fi resimțite de locuitori în mai multe zone din apropierea epicentrului și pentru a aminti publicului larg cât de activă este regiunea Vrancea.
Vrancea este, de altfel, epicentrul majorității cutremurelor importante din România. Această zonă are o particularitate unică în Europa: cutremurele se produc la adâncimi intermediare sau mari, uneori peste 100 de kilometri, ceea ce permite propagarea undelor seismice pe distanțe foarte mari. Din această cauză, un cutremur major produs în Vrancea poate fi resimțit în întreaga țară, dar și în statele vecine. Activitatea constantă, chiar și la magnitudini mici, este monitorizată în mod continuu de specialiști, care analizează fiecare eveniment pentru a înțelege mai bine dinamica plăcilor tectonice.
Privind în urmă, în anul precedent s-a produs cel mai important cutremur din ultima perioadă, un seism cu magnitudinea de 5,4 pe scara Richter, care a avut loc pe 16 septembrie, tot în județul Buzău. Acest cutremur, datorită intensității sale, a fost resimțit în numeroase regiuni ale țării, provocând îngrijorare, mai ales în rândul celor care își amintesc de marile cutremure ale României din trecut. Deși nu au existat pagube semnificative, evenimentul a readus în discuție atât infrastructura seismică, cât și preocupările legate de pregătirea populației în caz de cutremur sever.
Mai recent, la data de 1 decembrie 2025, zi în care România sărbătorește Ziua Națională, țara a înregistrat două cutremure succesive, produse la câteva ore distanță unul de celălalt. Primul seism, cu magnitudinea de 3,8 grade pe scara Richter, a avut loc la ora 5:40, în județul Vrancea, la o adâncime considerabilă de 139,4 kilometri. Cutremurele vrâncene produse la astfel de adâncimi sunt caracteristice zonei și, de regulă, nu provoacă pagube, însă pot fi resimțite pe arii extinse. Acest seism s-a produs în apropierea mai multor orașe importante: 50 de kilometri vest de Focșani, 62 de kilometri nord de Buzău, 62 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe, 72 de kilometri est de Brașov și 90 de kilometri nord-est de Ploiești. Proximitatea față de centre urbane dens populate explică de ce astfel de cutremure, chiar dacă moderate, atrag atenția publicului.
La numai o oră mai târziu, la 6:46, un al doilea cutremur a avut loc, de această dată în județul Buzău, cu magnitudinea de 3,3. Seismul s-a produs la o adâncime de 114,5 kilometri, fiind, la rândul său, caracteristic zonei seismice din Munții Vrancei. Localitățile aflate în proximitatea epicentrului includ Sfântu-Gheorghe, la 54 de kilometri sud-est, Focșani, la 60 de kilometri vest, Brașov, la 62 de kilometri est, Buzău, la 65 de kilometri nord-vest, și Ploiești, la 84 de kilometri nord. Chiar dacă aceste cutremure din 1 decembrie nu au provocat îngrijorare la nivel național, faptul că s-au produs în aceeași zi subliniază din nou intensitatea activității tectonice din România.
Ce se știe despre zona seismică Vrancea
Cutremurele din Vrancea, indiferent de intensitatea lor, fac parte dintr-un fenomen natural constant. Zona este recunoscută la nivel internațional ca una dintre cele mai active din punct de vedere seismic, iar România se află printre puținele țări europene expuse unui risc ridicat de cutremure moderate și puternice. În acest context, fiecare mișcare telurică, fie ea minoră, contribuie la un tablou mai amplu pe care specialiștii îl analizează pentru a înțelege presiunile tectonice acumulate.
Adâncimea la care se produc cutremurele din Vrancea este un element esențial în evaluarea riscului seismic. Cutremurele superficiale, cu adâncimi de sub 20 de kilometri, sunt de regulă cele care pot produce pagube locale, deoarece energia lor este eliberată aproape de suprafața solului. În cazul celui produs joi, adâncimea de 12 kilometri îl încadrează în această categorie, însă magnitudinea foarte mică, de numai 2 grade, îl face practic inofensiv. În schimb, cutremurele profunde, de peste 100 de kilometri, se resimt mai larg, dar rareori produc distrugeri majore. România a experimentat de-a lungul timpului o combinație între aceste tipuri de cutremure, ceea ce explică complexitatea sistemului seismic din zona Vrancea.
Specialiștii monitorizează permanent această activitate, folosind rețele de senzori distribuiți strategic în întreaga țară, astfel încât chiar și cele mai mici seisme sunt înregistrate și analizate. Scopul nu este doar acela de a oferi informații imediate, ci și de a contribui la baze de date care permit studiul fenomenelor tectonice pe termen lung. În lipsa unor metode precise de predicție a cutremurelor, statistica, analiza geologică și monitorizarea continuă sunt instrumentele prin care cercetătorii construiesc modele ce pot anticipa anumite tipare seismice.
