Grigore Madalina
Conducerea Curții de Apel București a organizat joi o conferință de presă extraordinară, după apariția documentarului Recorder în care sunt prezentate mai multe acuzații legate de funcționarea instanței și de modul în care ar fi fost gestionate unele dosare. Reprezentanții instanței au susținut că materialul conține „manipulări” și au anunțat că vor solicita tuturor instituțiilor abilitate verificarea acuzațiilor.
Președintele Curții de Apel București, Liana Arsenie, a declarat că filmul reprezintă „cea mai gravă mistificare” privind activitatea instanței și schimbarea arbitrară a completurilor. „Asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar prin ridiculizarea conducerii sale, folosind ca voci oameni care reacționează în urma eșecului profesional”, a afirmat aceasta.
Declarațiile președintelui Curții de Apel, Liana Arsenie
Liana Arsenie a precizat că instanța va prezenta documente și date care, susține aceasta, demonstrează legalitatea procedurilor.
„În virtutea obligației de a apăra independența justiției, suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației și pentru a face apel la media să verifice faptele raportate la narațiunile manipulative și false. Vom solicita instituțiilor abilitate să facă verificări privind aceste informații din spațiul public. Vom prezenta dovezi care combat aceste narațiuni”, a spus președintele CAB.
Explicații privind cazul Vanghelie
Conducerea a abordat și cazul Marian Vanghelie, prezentat în documentarul Recorder. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel în 2021. Potrivit explicațiilor oferite, schimbarea completului a avut loc după ce un judecător a promovat un concurs, iar altul a solicitat mutarea la o altă secție pentru echilibrarea volumului de muncă.
Decizia de reconfigurare a completului a fost prezentată ca fiind una legală, iar conducerea instanței a subliniat că dosarul a fost judecat de un complet stabil.
Conducerea Curții a respins critica potrivit căreia instanța ar fi „salvat” dosarul de la prescripție. Potrivit explicațiilor, termenul general de prescripție pentru acuzațiile de luare de mită era împlinit încă din 2017, iar responsabilitatea privind calculul prescripției nu ar aparține Curții de Apel.
Reacții la criticile privind soluționarea unor dosare
În privința acuzațiilor privind așa-numitele „soluții prestabilite”, conducerea instanței a transmis că acestea „reprezintă o autopronunțare”.
„Judecătorii știu care va fi soluția doar după parcurgerea întregului proces. Afirmarea că ar ști-o anterior nu are bază reală”, au transmis reprezentanții CAB.
Acuzațiile privind comportamentul unor judecători
Conducerea Curții de Apel a comentat și situațiile individuale prezentate în documentar.
Un exemplu invocat a fost cazul unei judecătoare despre care s-a spus că ar fi avut un comportament inadecvat față de colegi. Conform declarațiilor oficiale, aceasta ar fi avut abateri legate de conduita profesională și ar fi fost sancționată, fiind acuzată inclusiv că „a lovit cu dosarul în cap pe colegul său de complet”.
Mai mulți judecători ar fi refuzat să facă echipă cu aceasta, iar după o perioadă instanța a redistribuit dosarele.
Reacții privind acuzațiile de presiuni și disciplină
Conducerea Curții a transmis că modificările în componența completurilor sunt realizate „în baza regulilor legale și a ordinelor interioare”, respingând ideea unor intervenții exterioare.
În ceea ce privește acuzațiile lansate public că anumiți judecători ar fi „sensibili la presiune”, reprezentanții instanței au precizat că acestea vor fi analizate de CSM, dacă vor exista sesizări oficiale.
Poziția Curții privind documentarul Recorder
„Nu e un drept la replică la documentar. Ne-am exercitat dreptul de a apăra independența sistemului judiciar”, a transmis conducerea.
În finalul conferinței, reprezentanții instanței au punctat că există mii de persoane achitate sau condamnate în urma deciziilor judecătorilor Curții de Apel București, iar activitatea instanței trebuie privită în ansamblu, nu doar prin prisma unor cazuri individuale.
