Saghin Sabrina
Anul 2026 s-ar putea dovedi unul dificil pentru angajații români care învățaseră să profite la maximum de zilele libere legale pentru a-și planifica mini-vacanțe bine meritate. Un nou proiect de lege, aflat în dezbatere în Parlament, amenință să reducă semnificativ numărul acestor zile.
Potrivit propunerii legislative, românii ar putea pierde începând din 2026 nu mai puțin de Țse zile libere oficiale. Schimbarea ar marca o ruptură majoră în modul învățat până acum de angajați de a-și organiza concediile, weekend-urile prelungite sau perioadele de odihnă din timpul anului. În plus, introducerea unei singure zile noi în calendarul oficial nu pare să compenseze pierderile resimțite de cei mai mulți lucrători.
Mai puține zile libere pentru angajații români: ce propune noul proiect de lege
Potrivit Codului Muncii în vigoare, angajații beneficiază în prezent de 17 zile libere legale pe an. Acestea sunt ocazii nu doar de odihnă, ci și de reîncărcare emoțională, socializare sau chiar planificare a unor scurte vacanțe alături de familie și prieteni. Proiectul de lege aflat acum în discuție propune reducerea numărului la doar 12 zile, cu introducerea unei singure noi sărbători.
Concret, zilele pe care românii le-ar putea pierde din lista actuală sunt:
- 6 ianuarie – Boboteaza
- 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
- Vinerea Mare (ultima vineri înainte de Paște)
- 1 iunie – Ziua Copilului
- 30 noiembrie – Sfântul Andrei
Pe de altă parte, noua zi liberă propusă ar fi 4 februarie, dedicată Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului. Inițiatorii proiectului susțin că această schimbare are în vedere creșterea gradului de conștientizare asupra prevenției și tratamentului acestei boli devastatoare.
Argumentele aduse de inițiatorii proiectului
Cei care au propus modificarea susțin că eliminarea unora dintre sărbătorile actuale ar urma să eficientizeze activitatea economică și să reducă perioadele de „stagnare” din diverse domenii, mai ales în sectoarele sensibile la fluxurile de muncă continue, cum ar fi transporturile, industria sau serviciile.
În ceea ce privește adăugarea unei zile noi de pauză dedicată luptei împotriva cancerului, autorii proiectului consideră că este un gest de solidaritate necesar.
„Instituirea unei zile nelucrătoare oferă cadrul necesar pentru campanii de informare, acțiuni educaționale și facilitarea accesului la screening”, se arată în expunerea de motive.
Totodată, se invocă nevoia ca economia națională să fie protejată de numeroasele perioade de inactivitate care pot crea blocaje în sectoare cheie. Cu toate acestea, criticii proiectului avertizează că beneficiile sociale, psihologice și familiale aduse de zilele libere ar putea fi mai valoroase pe termen lung decât presupusele câștiguri economice.
Ce șanse are proiectul să fie adoptat
Proiectul se află în prezent în faza de analiză în cadrul comisiilor de specialitate din Parlament. Următorul pas va fi dezbaterea în plen, unde va fi supus votului senatorilor și deputaților. Dacă va fi aprobat, modificările vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Surse din mediul politic sugerează că șansele proiectului nu sunt deloc sigure. Deja mai multe organizații sindicale și-au exprimat opoziția fermă față de eliminarea zilelor libere, invocând dreptul salariaților la perioade decente de odihnă. De asemenea, un val de nemulțumire se conturează în spațiul public, pe rețelele sociale și în rândul angajaților, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară asupra parlamentarilor.
Unii analiști politici cred că proiectul are șanse să sufere modificări majore sau chiar să fie retras înainte de votul final, mai ales dacă opinia publică va reacționa vehement.
Cum ar putea afecta viața românilor această schimbare
Reducerea numărului de zile libere oficiale ar putea avea efecte directe și indirecte asupra ritmului de viață al românilor. Pentru cei care plănuiau mini-vacanțe la 1 iunie sau de Sfântul Andrei, de exemplu, schimbarea ar însemna pierderea unor oportunități importante de relaxare.
De asemenea, industriile conexe – cum ar fi turismul intern, ospitalitatea sau transporturile – ar putea resimți pierderi serioase. Multe hoteluri, pensiuni sau restaurante se bazează pe aceste perioade de sărbători pentru a genera venituri semnificative.
Nu în ultimul rând, la nivel personal, diminuarea perioadelor de odihnă poate duce la creșterea stresului, scăderea satisfacției la locul de muncă și afectarea echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Pentru o societate deja afectată de stres, oboseală cronică și probleme de sănătate mentală, impactul ar putea fi mult mai mare decât se estimează în prezent.
Proiectul de lege rămâne, deocamdată, la stadiul de propunere. Românii încă mai au speranța că, în final, rațiunea, interesul cetățeanului și dorința unei societăți echilibrate vor prevala în fața calculelor economice stricte.
