Loredana Ionescu
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, în ședința de joi, 10 iulie 2025, sesizarea depusă de partidele de opoziție cu privire la legea anti-extremism. Decizia judecătorilor este definitivă și are implicații semnificative pentru partidele AUR și S.O.S. România, conduse de George Simion și Diana Șoșoacă. Legea, care prevede înăsprirea sancțiunilor pentru utilizarea simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, a fost considerată constituțională de CCR. Judecătorii au apreciat că aceasta respectă libertățile fundamentale și standardele Curții Europene a Drepturilor Omului.
Lovitură pentru George Simion
În unanimitate, Curtea a considerat că legea nu aduce atingere libertății de exprimare sau informare. Prin urmare, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați ai grupurilor parlamentare S.O.S. România, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Oamenilor Tineri și de alți deputați neafiliați a fost respinsă ca neîntemeiată. CCR a transmis că măsurile de politică penală introduse prin această lege sunt necesare într-o societate democratică și asigură protejarea valorilor fundamentale împotriva ideologiilor extremiste.
Decizia judecătorilor CCR
Legea adoptată modifică și completează Ordonanța de urgență nr. 31/2002, dar și Legea nr. 157/2018, vizând o clarificare legislativă și o adaptare la noile realități sociale. CCR a subliniat că prevederile contestate respectă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate, iar drepturile fundamentale, inclusiv cele privind viața privată și libertatea de exprimare, nu sunt afectate.
„În şedinţa din data de 10 iulie 2025, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, în ansamblul său”, a transmis CCR.
În motivarea deciziei, CCR a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Judecătorii au subliniat că discursurile de tip extremist, promovarea ideologiilor totalitare, incitarea la ură sau la violență nu pot beneficia de protecția oferită de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În consecință, legea are rolul de a preveni utilizarea abuzivă a drepturilor constituționale în scopul subminării democrației.
„Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a avut în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că intră sub incidenţa art.17 din Convenţie, nefiind, de regulă, protejate prin dispoziţiile art.10 din Convenţie”, promovarea şi justificarea terorismului şi a crimelor de război, incitarea la violenţă, promovarea ideologiilor totalitare (comunismul, ideologia nazistă), incitarea la ură (xenofobia şi discriminarea rasială, ura pe motive etnice, ură religioasă), negarea holocaustului şi probleme conexe, neputând fi acceptată posibilitatea ca o persoană sau un grup de persoane sau mişcări totalitare organizate sub forma unor partide politice să încerce să invoce drepturile şi libertăţile fundamentale reglementate în cuprinsul Convenţiei în scopul comiterii unor fapte având ca rezultat distrugerea/înlăturarea chiar a acestor drepturi şi libertăţi şi a valorilor unei societăţi democratice”, a mai precizat CCR.
Decizia CCR este definitivă și obligatorie. Aceasta vine în contextul unei sesizări recente formulate și de președintele Nicușor Dan, care a ridicat obiecții de constituționalitate asupra aceleiași legi. Cu toate acestea, CCR a considerat că argumentele prezentate nu justifică respingerea legii, validând astfel procesul legislativ prin care aceasta a fost adoptată.
Sursa foto: Arhivă
