Georgescu Dragos
Premierul Marcel Ciolacu se delimitează ferm de declarațiile controversate făcute de Dragoș Sprânceană, omul pe care l-a contactat pentru a intermedia o eventuală comunicare cu administrația Trump. Conflictul politic declanșat de afirmațiile acestuia a dus la reacții publice dure și la solicitări de clarificări din partea clasei politice românești.
Marcel Ciolacu se dezice de Dragoș Sprânceană, omul pe care l-a trimis la Trump. „Nu există niciun emisar al lui Ciolacu””
Reacția premierului nu a întârziat. Marcel Ciolacu a transmis că părerile exprimate de Dragoș Sprânceană sunt „pur personale” și „nu implică o poziție a statului român”. El a accentuat faptul că pozițiile oficiale ale României sunt transmise doar prin canale instituționale, în coordonare cu Președinția și MAE.
Premierul a negat că ar exista „vreun emisar al lui Ciolacu”. În schimb, a vorbit despre diaspora română, spunând că milioane de români pot acționa ca ambasadori neoficiali. A menționat că va folosi orice sprijin din diaspora pentru a promova interesele României în plan extern.
Ce a spus Dragos Sprânceană
Dragoș Sprânceană, om de afaceri stabilit în SUA și simpatizant al Partidului Republican, a fost prezentat ca un potențial intermediar în comunicarea dintre statul român și administrația Trump. Declarațiile sale recente, conform cărora oficialii americani ar trebui să-l ignore pe președintele interimar Ilie Bolojan, au provocat stupoare. Acesta a adăugat că „trebuie să așteptăm un președinte stabil în România și apoi să reluăm legăturile cu SUA”.
Sprânceană a recunoscut că nu are mandat oficial, dar că a fost „rugat să deschidă anumite căi de comunicare”. De asemenea, a spus că „a transmis mesajele care i s-au cerut de la biroul domnului Ciolacu”.
Reacția lui Lasconi
Elena Lasconi cere explicații, Ciolacu răspunde public
După ce afirmațiile lui Sprânceană au devenit publice, Elena Lasconi a cerut oficial clarificări de la premier. Marcel Ciolacu a răspuns prompt pe Facebook, subliniind că statul român nu este reprezentat de cetățeni fără mandat.
El a adăugat: „între a face ceva pentru țtara mea și a mă jeli continuu pe rețelele sociale, aleg să acționez”. Ciolacu a făcut și o aluzie directă la criticii săi politici, spunând că „cei care ne-au ținut ani de zile la ușa Schengen sunt cei care dau lecții acum”.
Situația ridică semne de întrebare serioase privind comunicarea oficială a României cu partenerii externi. Acordarea unui rol neoficial unor persoane din diaspora poate duce la confuzii. Orice mesaj transmis neinstituțional risca să fie interpretat drept poziție oficială.
Reacția rapidă a lui Marcel Ciolacu a venit pentru a limita daunele de imagine. Totuși, rămâne neclar ce fel de colaborare a existat între biroul său și Dragoș Sprânceană. Clarificările promise trebuie să vină rapid pentru a evita tensionarea relațiilor diplomatice cu SUA.
Ideea de a folosi diaspora ca instrument de diplomație alternativă este inspirată din modelele altor state, precum Polonia. În contextul complex al geopoliticii actuale, orice inițiativă de comunicare trebuie totuși să rămână în limitele cadrului instituțional.
Premierul Ciolacu pare să încerce să atragă sprijinul românilor din diaspora, dar cazul Sprânceană demonstrează că acest tip de demers trebuie tratat cu prudență. Altfel, riscul este apariția unei diplimații paralele, care mai mult încurcă decât ajută imaginea României pe plan internațional.
