Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională un proiect de lege care aduce schimbări importante în acordarea venitului minim de incluziune (VMI). Documentul face parte din pachetul legislativ al reformei administrative pregătite de Guvern și prevede, printre altele, posibilitatea executării silite a acestui tip de ajutor social, în cazul în care beneficiarii înregistrează datorii la bugetul local.
Potrivit vicepremierului Tanczos Barna, scopul acestor măsuri este de a crește gradul de colectare a veniturilor locale și de a stimula responsabilitatea fiscală în rândul cetățenilor care primesc sprijin din partea statului. Noua legislație ar putea permite administrațiilor locale să rețină lunar o parte din suma destinată ajutorului social, pentru acoperirea taxelor și impozitelor neachitate.
Ajutorul social, reținut parțial pentru plata datoriilor locale
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că noul proiect legislativ prevede posibilitatea ca autoritățile locale să recupereze datoriile contribuabililor prin poprirea parțială a sumelor acordate ca venit minim de incluziune.
El a mai menționat că această măsură nu va duce la reținerea întregii sume, ci doar a unei părți, lăsând beneficiarului un venit minim pentru acoperirea nevoilor de bază.
Proiectul aduce instrumente noi pentru administrațiile locale
Propunerea legislativă vine în contextul unui proces mai amplu de reformare a administrației publice locale, prin care Guvernul își propune să crească eficiența și capacitatea de colectare a veniturilor.
Tanczos Barna a subliniat că administrațiile vor avea la dispoziție instrumente suplimentare pentru a constrânge cetățenii să își achite obligațiile fiscale, precum:
-
refuzul eliberării autorizațiilor de construcție în lipsa achitării taxelor;
-
imposibilitatea de a înmatricula un autoturism nou dacă există datorii la bugetul local;
-
refuzul eliberării sau reînnoirii permisului de conducere în cazul neachitării amenzilor;
-
poprirea parțială a ajutorului social pentru acoperirea sumelor restante.
Aceste măsuri sunt menite să limiteze fenomenul acumulării de datorii de către cetățeni care beneficiază de sprijin din partea statului, dar nu contribuie la bugetele locale.
Venitul minim de incluziune, explicat
Venitul minim de incluziune (VMI) este o formă de sprijin social introdusă recent, care a înlocuit vechile ajutoare precum venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei. VMI are scopul de a asigura un trai minim decent familiilor și persoanelor singure aflate în situații vulnerabile.
Sprijinul este acordat prin două componente:
-
Sprijin pentru incluziune – destinat persoanelor și familiilor cu venituri foarte mici;
-
Sprijin pentru familia cu copii – calculat în funcție de numărul și vârsta copiilor.
Noul proiect legislativ afectează aceste categorii, întrucât introduce posibilitatea ca VMI să fie redus, în anumite cazuri, pentru acoperirea datoriilor către administrațiile locale.
Detalii tehnice despre modificarea legislativă
În forma sa actuală, proiectul de lege prevede introducerea unui nou articol – 801 – în Legea nr. 196/2016, care reglementează venitul minim de incluziune. Acest articol stabilește clar cadrul legal pentru executarea silită a VMI, după cum urmează:
-
Sumele acordate prin VMI pot fi supuse executării silite pentru plata impozitelor și taxelor locale restante;
-
Reținerea se va face de către agențiile teritoriale, la solicitarea administrației fiscale locale;
-
Titlurile executorii vor fi emise de trei ori pe an – la datele de 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie;
-
Sumele reținute lunar vor fi virate către bugetele locale în maximum 10 zile lucrătoare de la data reținerii;
-
Poprirea se va face după ce se scad contribuțiile la sănătate și eventualele rețineri legale deja existente;
-
Odată achitate integral datoriile, administrația locală trebuie să notifice oprirea executării silite.
Această prevedere ar putea intra în vigoare odată cu adoptarea întregului pachet legislativ de reformă administrativă propus de Ministerul Dezvoltării.
Guvernul vizează o creștere a eficienței financiare locale
Pe lângă modificarea regimului ajutorului social, proiectul de reformă administrativă include și alte măsuri care vizează îmbunătățirea eficienței administrațiilor locale. Printre acestea se numără:
-
plafonarea salariilor în administrația publică locală;
-
reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici;
-
eliminarea a peste 6.000 de posturi de consilieri;
-
creșterea impozitelor pe proprietate cu până la 100%.
Toate aceste măsuri fac parte dintr-un al doilea pachet de austeritate, prezentat recent de Guvernul Bolojan, în încercarea de a reduce cheltuielile publice și de a eficientiza colectarea la bugetele locale.
Potrivit oficialilor guvernamentali, aceste modificări sunt esențiale pentru redresarea sistemului fiscal și pentru întărirea capacității administrative a autorităților locale.
Această măsură face parte dintr-un pachet mai larg de reforme administrative propuse de Guvern pentru anul 2025. Reforma urmărește, în principal, reducerea cheltuielilor bugetare, consolidarea capacității de încasare a veniturilor și eliminarea blocajelor birocratice din administrația publică locală.
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că scopul reformei nu este penalizarea beneficiarilor de ajutor social, ci obligarea acestora să își respecte obligațiile fiscale minime față de comunitățile în care trăiesc.
„La creşterea capacităţii financiare veţi vedea foarte multe propuneri, noutăţi în ceea ce priveşte încasarea, noi instrumente pentru autorităţile locale de a încasa impozitele: constrângeri în ceea ce priveşte eliberarea de autorizaţii de construcţie, dacă ai datorii nu poţi să mai iei autorizaţie de construcţie, constrângeri în ceea ce priveşte permisul de conducere, constrângeri în ceea ce priveşte achiziţia de autoturisme, dacă ai datorii la autoritatea locală, impozit, taxe neplătite, nu poţi să-ţi înmatriculezi maşina nou cumpărată, nu poţi să-ţi recuperezi permisul dacă ai neplătite amenzile, din ajutorul social se pot reţine, nu total, dar parţial sume pentru acoperirea datoriilor, pentru că sunt foarte, foarte mulţi cetăţeni care primesc ajutorul social şi nu plătesc nici impozite, nici taxe, nici amenzile care au fost aplicate”, a declarat Tanczos Barna.
Sursa foto: Arhivă