Georgescu Dragos
Coaliția de guvernare analizează un pachet de măsuri cu impact major asupra aparatului bugetar. Surse politice indică faptul că una dintre variantele discutate în aceste zile prevede reducerea cu 25% a numărului total de posturi ocupate în sectorul public. În paralel, guvernanții iau în calcul și o scădere temporară a duratei zilnice de lucru în sistemul de stat, de la 8 la 6 ore. Această măsură ar duce implicit la o reducere salarială de aproximativ 25%, pentru o perioadă de 18 luni.
Măsuri extreme pentru angajații de la stat. Guvernul vrea să concedieze mii de bugetari și să reducă programul de lucru. Ce are de gând Bolojan sa facă
Planurile de restructurare fac parte dintr-un set amplu de reforme bugetare, conceput pentru a acoperi deficitul public în creștere și pentru a evita riscurile legate de sustenabilitatea financiară a României. Potrivit informațiilor obținute de B1 TV, Executivul analizează totodată creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, începând cu data de 1 august 2025. Această modificare vine în completarea reformelor de austeritate și este considerată o piesă centrală a noului pachet fiscal.
Un scenariu sever: un sfert dintre bugetari ar putea fi concediați
Conform surselor citate, una dintre variantele serioase aflate în analiza coaliției de guvernare este desființarea a 25% dintre posturile ocupate în sectorul public. Acest lucru înseamnă, practic, că un sfert dintre angajații la stat ar urma să își piardă locul de muncă.
Planul vine în contextul presiunilor tot mai mari asupra bugetului de stat și în urma unor semnale transmise de partenerii europeni, care solicită reducerea cheltuielilor administrative și eficientizarea aparatului birocratic. Potrivit specialiștilor, în sistemul public din România există în prezent aproximativ 1,2 milioane de angajați. Astfel, în cazul în care măsura va fi implementată, peste 300.000 de persoane ar putea fi afectate.
Reducerea programului de lucru și tăieri de salarii pentru restul bugetarilor
Pentru angajații care vor rămâne în sistemul public, guvernul analizează o altă măsură controversată: reducerea programului de lucru de la 8 la 6 ore pe zi. În mod automat, acest lucru ar însemna și diminuarea salariilor cu 25%. Măsura ar urma să se aplice timp de un an și jumătate, adică 18 luni, și are scopul de a reduce presiunea bugetară fără a recurge imediat la alte tăieri de personal.
Reducerea normei de lucru nu este o premieră în Europa, dar aplicarea unei astfel de politici în România ar reprezenta o schimbare profundă de paradigmă. Guvernanții susțin că această soluție ar permite menținerea unui nivel minimal de funcționare al instituțiilor publice, dar cu costuri mai mici. În același timp, criticii avertizează că o astfel de măsură ar putea duce la blocaje administrative și la o degradare a calității serviciilor publice.
Impactul tăierilor: bugetari, sindicate și administrații locale în alertă
Deși nu a fost anunțat oficial, scenariul reducerilor masive din administrația publică a început deja să provoace neliniște. Sindicatele din sectorul bugetar au reacționat dur la primele informații apărute în presă și au avertizat că vor recurge la proteste, grevă generală și acțiuni în instanță dacă măsurile vor fi adoptate fără consultare.
„Nu vom accepta ca bugetarii să devină țapi ispășitori pentru dezechilibrele bugetare acumulate în ani de decizii politice greșite. Nu poți vorbi despre eficientizare și în același timp să anunți disponibilizări în masă și reduceri salariale”, a declarat un lider sindical din administrația publică centrală.
Administrațiile locale, la rândul lor, privesc cu îngrijorare posibila aplicare a acestor măsuri, întrucât numeroase instituții din teritoriu funcționează deja la limită în ceea ce privește personalul. Reducerea programului de lucru ar putea duce la întârzierea plăților, a proceselor administrative și chiar la suspendarea temporară a unor servicii publice.
Creșterea TVA la 21% – măsura fiscală cu cel mai mare impact
În paralel cu reformele din sistemul bugetar, guvernul pregătește majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, începând cu data de 1 august 2025. Este cea mai importantă măsură fiscală din pachetul aflat în pregătire și ar urma să aducă venituri suplimentare de peste 11 miliarde de lei la buget în anul următor.
Noua politică de TVA include două cote distincte:
o cotă redusă de 11% aplicabilă pentru alimente, medicamente, apă pentru irigații și alte bunuri esențiale
o cotă standard de 21% pentru restul produselor și serviciilor
Această schimbare ar avea efecte în lanț asupra economiei. Creșterea TVA va conduce, aproape inevitabil, la scumpiri pe întreg lanțul de consum, afectând în mod direct toate categoriile sociale. Pentru produsele de bază, cum ar fi alimentele, chiar și o creștere de 2% a taxei înseamnă o diferență semnificativă în bugetul lunar al gospodăriilor.
Reducerea aparatului bugetar și creșterea TVA fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri menite să reducă deficitul bugetar al României, aflat într-o dinamică alarmantă. Potrivit celor mai recente date, deficitul se apropie de pragul de 6% din PIB, peste limita permisă de regulile fiscale europene.
Comisia Europeană a solicitat României să ia măsuri urgente pentru a corecta acest dezechilibru, iar neadoptarea unor reforme clare ar putea conduce la suspendarea unor fonduri europene, retrogradări din partea agențiilor de rating și creșterea dobânzilor la împrumuturile de stat.
În acest context, guvernul Bolojan pare hotărât să adopte reforme dure, dar pe care le consideră necesare. Premierul a anunțat deja că nu va accepta o criză de finanțare și că va susține măsurile care oferă garanția stabilității pe termen lung.
Critici din opoziție și din mediul economic
Planurile guvernului nu sunt lipsite de opoziție. Partidele din afara coaliției au acuzat Executivul că transferă costul crizei fiscale pe umerii angajaților din sectorul public și pe cei ai populației. În opinia opoziției, guvernul ar fi trebuit să combată mai ferm evaziunea fiscală și să reducă risipa din cheltuielile de stat, înainte de a recurge la disponibilizări și tăieri salariale.
Totodată, mediul economic avertizează că majorarea TVA va afecta consumul intern, va încetini creșterea economică și ar putea duce la un val de falimente în rândul IMM-urilor, care deja se confruntă cu costuri crescute la energie, materii prime și creditare.
„Nu este momentul pentru astfel de măsuri. Economia are nevoie de sprijin, nu de poveri suplimentare”, a declarat un reprezentant al unui patronat din sectorul retail.
Consultări și termenul de aplicare: 1 august, punctul zero
Toate măsurile discutate în prezent sunt programate să intre în vigoare începând cu 1 august 2025, însă forma lor finală urmează să fie aprobată oficial de Guvern și transmisă Parlamentului. Coaliția a anunțat că va organiza o serie de consultări cu sindicatele, patronatele și reprezentanții administrațiilor locale, pentru a ajusta pachetul de reforme în funcție de reacțiile primite.
Executivul își propune ca întreg pachetul să fie adoptat prin ordonanță de urgență, pentru a evita blocaje în Parlament și pentru a respecta termenul de aplicare agreat în dialogul cu Comisia Europeană.
România se confruntă cu cea mai amplă reformă bugetară din ultimii ani
Planurile de reformă aflate în discuție în acest moment marchează cel mai amplu proces de restructurare a sistemului bugetar din România din ultimul deceniu. Indiferent de forma finală pe care o va lua pachetul de măsuri, impactul asupra aparatului administrativ, asupra consumului și asupra încrederii populației va fi semnificativ.
Reducerea de personal, scăderea salariilor și majorarea TVA sunt măsuri impopulare, dar pe care guvernul le consideră esențiale pentru redresarea bugetară și evitarea unei crize financiare de proporții. Urmează o perioadă dificilă pentru angajații din sectorul public și pentru întreaga economie, în care deciziile luate de executiv vor fi atent monitorizate și, cel mai probabil, intens contestate.
