Vanatoru Andreea
Vineri seară, 21 noiembrie 2025, în fața sediului Guvernului României, s-au strâns câteva zeci de protestatari care au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de sistemul pensiilor speciale. Manifestația a fost organizată de Comunitatea Declic, în colaborare cu grupurile civice „Corupția Ucide” și „Inițiativa România”, sub mesajul central „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.
Protest împotriva pensiilor speciale
Participanții au solicitat autorităților declanșarea unui referendum constituțional prin care populația să poată decide în mod direct eliminarea acestor pensii considerate privilegiate. Mulți dintre cei prezenți au afișat pancarte și bannere cu mesaje critice la adresa beneficiilor acordate unor categorii profesionale, în special magistraților, pe care protestatarii le consideră nejustificate și inechitabile în raport cu restul societății.
Atmosfera a fost una pașnică, dar marcată de indignare față de inegalitățile din sistemul public de pensii, iar organizatorii au transmis că vor continua astfel de acțiuni civice până când clasa politică va lua în considerare cerințele societății privind echitatea socială și transparența cheltuirii banilor publici.
Potrivit organizatorilor manifestației, în timp ce categoriile beneficiare de pensii speciale continuă să fie protejate prin legislație și prin deciziile politice, restul populației este cea care suportă consecințele măsurilor economice impuse în contextul crizei. Aceștia au subliniat că cetățenii obișnuiți sunt confruntați cu majorări de taxe, reduceri ale veniturilor pentru pensionarii de rând, impozite suplimentare aplicate mamelor aflate în concediul de creștere a copilului și tăieri consistente ale burselor destinate studenților.
În opinia inițiatorilor protestului, o soluție justă și eficientă pentru eliminarea inechităților din sistem ar fi adoptarea unui principiu fundamental: fiecare să primească o pensie proporțională cu contribuțiile plătite de-a lungul vieții profesionale. Ei susțin că aplicarea acestui criteriu ar restabili echitatea între cetățeni și ar pune capăt privilegiilor care creează tensiuni și nemulțumiri sociale.
Dan Negru despre pensiile speciale: „Cu cât muncești mai mult, cu atât e mai greu să te predai”
Și Dan Negru a scris un mesaj dur pe Facebook despre pensiile speciale și a dat câteva exemple de personalități din România care ar fi putut să iasă la pensie anticipat.
„Nu se mai termină tămbălăul cu vârsta de pensionare a ălora cu pensii speciale care se pot pensiona la vreo 40 de ani. Dacă Florin ar fi putut să iasă la pensie anticipat, nu l-am mai fi avut pe Mărgelatu. Seria Margelatu s-a terminat după ce Florin a făcut 50 de ani.
Nici doctorul Dănăilă nu ar fi reușit să salveze sute de vieți în cei 40 de ani care au trecut de când putea ieși la pensie. La mine e mai simplu! Dacă aș fi putut să ies anticipat la pensie, pe la 40 de ani, ați fi scăpat și de „Jocul Cuvintelor”,și de „Next Star”, show-ul TV cu copii geniali, n-aș fi făcut farsele din „Plasa de Stele”, nici „The Floor” și nici vreo 10 Revelioane. Cu cât muncești mai mult, cu atât e mai greu să te predai. Asta ar trebui să fie adevărata normalitate a pensiei!”, a fost mesajul transmis de Dan Negru pe social media.
Referendum pentru eliminarea acestor indemnizații
Presiune publică pentru eliminarea pensiilor speciale Asociația Declic solicită președintelui Nicușor Dan organizarea unui referendum pentru eliminarea acestor indemnizații.
„România are nevoie de un sistem de pensii transparent, în care fiecare pensie să reflecte contribuțiile reale ale beneficiarului, indiferent de profesia sau funcția deținută. Vrem referendum pentru reforma pensiilor speciale”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei, într-un comunicat. Criticii acestor beneficii susțin că diferența dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate este uriașă și creează inechități majore în sistem.
Un exemplu elocvent este cel al magistraților, care au o pensie medie de 25.000 de lei lunar. Dintre aceștia, doar aproximativ 6.000 de lei provin din contribuțiile proprii, restul de 19.000 de lei fiind acoperiți de la bugetul de stat. Prin comparație, pensia medie în sistemul public, calculată strict pe baza contributivității, este de 2.811 lei.
