Georgescu Dragos
Recalcularea pensiilor continuă să provoace întrebări pentru numeroși pensionari, mai ales după apariția informațiilor privind nereguli și diferențe identificate în sistem. Pentru oamenii care au muncit zeci de ani, chiar și o eroare aparent mică în stabilirea stagiului de cotizare, a punctajului sau în valorificarea unor venituri poate influența suma primită lună de lună. De aceea, decizia de pensionare și documentele care au stat la baza calculului merită verificate cu atenție.
Milioane de dosare ridică semne de întrebare. Cum afli dacă și pensia ta ar putea avea nevoie de verificare după dezvăluirile făcute de Curtea de Conturi
Nu orice pensie este calculată greșit, iar existența unor nereguli identificate prin controale nu înseamnă automat că fiecare pensionar are bani de recuperat. Există însă câteva elemente care pot ridica semne de întrebare: perioade de muncă lipsă, venituri nevalorificate, diferențe privind stagiul contributiv sau un număr de puncte de stabilitate care nu pare să corespundă perioadei lucrate.
Legea permite, de altfel, revizuirea drepturilor atunci când ulterior stabilirii sau plății pensiei sunt constatate diferențe între sumele stabilite și cele legal cuvenite.
Primul pas este mai simplu decât pare: pensionarul trebuie să se uite cu atenție la propria decizie de pensie și să o compare cu documentele pe care le are.
Mulți oameni se uită aproape exclusiv la suma finală.
Este firesc. Aceasta este suma care intră lunar în cont sau este adusă de poștaș.
Totuși, în spatele cuantumului există mai multe elemente de calcul, iar acestea sunt mult mai importante atunci când apare suspiciunea unei erori.
Casa Națională de Pensii Publice arată că, în actualul sistem, la determinarea cuantumului sunt avute în vedere punctajul lunar, punctajul anual, punctele de stabilitate și numărul total de puncte acumulate pe parcursul activității.
Numărul total de puncte rezultă din însumarea punctajelor anuale și a punctelor de stabilitate.
Prin urmare, dacă una dintre componente este stabilită incorect, rezultatul final poate fi influențat.
Pensionarul ar trebui să verifice în primul rând dacă perioadele în care a lucrat apar în documentele utilizate pentru stabilirea drepturilor.
De exemplu, o persoană știe că a muncit fără întrerupere într-o anumită perioadă, dar observă că în evidența folosită pentru pensie există o pauză pe care nu și-o poate explica.
Acesta este un motiv pentru o verificare suplimentară.
Același lucru este valabil dacă apar diferențe între vechimea pe care persoana știe că a acumulat-o și stagiul valorificat efectiv.
Nu trebuie trasă imediat concluzia că instituția a greșit. Unele perioade pot avea regimuri juridice diferite, iar nu toate sunt tratate identic în formula de calcul.
Tocmai de aceea este important ca pensionarul să ceară explicații atunci când cifrele nu se potrivesc cu documentele pe care le deține.
Punctele de stabilitate trebuie privite cu atenție
Unul dintre elementele care merită verificat este numărul punctelor de stabilitate.
Potrivit informațiilor oficiale ale CNPP, acestea sunt acordate persoanelor care au realizat un stagiu contributiv mai mare de 25 de ani.
Aici apare un detaliu esențial: vorbim despre stagiu contributiv.
Nu orice perioadă care reprezintă vechime în sens larg produce automat puncte de stabilitate.
Acest lucru poate explica de ce două persoane care spun că au „aceeași vechime” nu primesc neapărat același număr de puncte.
Pensionarul care a muncit o perioadă lungă și observă că numărul punctelor de stabilitate este mult mai mic decât se aștepta poate solicita lămuriri privind modul în care au fost împărțite perioadele din dosar.
Trebuie verificat ce a fost considerat stagiu contributiv și ce perioade au fost încadrate într-o altă categorie.
O diferență aici poate modifica numărul total de puncte și, implicit, cuantumul rezultat.
Este importantă însă o precizare: o diferență față de calculul făcut acasă nu dovedește singură existența unei erori.
Calculul pensiei este influențat de numeroase reguli, iar anumite perioade sunt tratate diferit.
Semnalul de alarmă apare atunci când pensionarul găsește o neconcordanță clară între documentele oficiale pe care le deține și informațiile valorificate în dosarul său.
De aceea, cea mai bună metodă nu este comparația cu pensia vecinului, a fostului coleg sau a unei rude.
Două persoane care au lucrat aparent același număr de ani pot avea venituri diferite, perioade contributive diferite și alte elemente care conduc la rezultate diferite.
Ce a descoperit Curtea de Conturi la Casa Națională de Pensii
Semnele de întrebare privind corectitudinea unor pensii au revenit puternic în atenție după concluziile unui audit al Curții de Conturi privind activitatea Casei Naționale de Pensii Publice. Datele prezentate în spațiul public indică posibile probleme importante în stabilirea și plata unor drepturi, inclusiv situații în care punctajele pensionarilor ar fi putut fi calculate în minus, dar și cazuri în care beneficiarii ar fi primit un punctaj mai mare decât cel rezultat în urma verificărilor auditorilor.
Potrivit informațiilor rezultate din raportul Curții de Conturi, auditorii au estimat că aproximativ 2,21 milioane de beneficiari ar putea fi afectați de punctaje stabilite la un nivel mai mic decât cel considerat corect în urma auditului, impactul financiar estimat fiind de aproximativ 230,4 milioane de lei. Este însă esențial de precizat că aceste cifre nu înseamnă că au fost verificate individual 2,21 milioane de dosare și că s-a demonstrat existența unei erori în fiecare dintre ele. O parte dintre rezultate au fost obținute prin extrapolarea constatărilor făcute pe eșantioanele analizate.
Raportul indică și situația inversă. Auditorii au estimat existența a peste 574.000 de beneficiari pentru care punctajele ar fi fost mai mari decât cele rezultate din verificări. Tocmai această dublă situație arată de ce problema nu poate fi redusă la ideea că toate pensiile au fost calculate în defavoarea beneficiarilor. Neregulile semnalate pot funcționa în ambele sensuri, iar fiecare dosar trebuie analizat individual.
Printre problemele prezentate în legătură cu auditul se numără erori privind stabilirea punctajelor, omiterea unor perioade de cotizare, probleme informatice și aplicarea necorespunzătoare a unor prevederi legale. Un punct sensibil îl reprezintă și acordarea punctelor de stabilitate, element introdus în noua formulă de calcul și care poate influența direct numărul total de puncte al unui pensionar.
Punctele de stabilitate sunt acordate pentru stagiul contributiv realizat peste pragul de 25 de ani, însă delimitarea dintre perioadele contributive și cele care au un alt regim este esențială. Dacă o perioadă este încadrată greșit, numărul punctelor rezultat poate fi diferit, iar efectul se poate vedea în cuantumul pensiei.
Constatările Curții de Conturi sunt cu atât mai importante cu cât vorbim despre un sistem care gestionează drepturile a milioane de persoane. Chiar și diferențele individuale relativ mici pot ajunge, atunci când sunt raportate la un număr foarte mare de beneficiari, la valori considerabile.
Casa Națională de Pensii Publice a contestat însă concluziile și metodologia utilizată pentru unele dintre estimările prezentate de Curtea de Conturi. Din acest motiv, cifrele din raport trebuie privite ca rezultate și estimări ale auditului, nu ca o confirmare că fiecare dintre dosarele incluse statistic conține o eroare.
Pentru pensionar, această dispută instituțională nu schimbă însă un lucru esențial: dacă există o neconcordanță concretă între documentele sale și informațiile folosite la stabilirea pensiei, acesta poate solicita verificarea situației individuale.
De exemplu, un pensionar care știe că a lucrat 38 de ani, dar constată că anumite perioade nu apar în documentele utilizate pentru calcul, are un motiv concret să ceară explicații. La fel poate proceda o persoană care deține adeverințe sau alte documente relevante ce nu par să fi fost valorificate.
Raportul Curții de Conturi nu reprezintă, așadar, dovada că milioane de pensionari trebuie să primească automat pensii mai mari. El reprezintă însă un motiv suplimentar pentru ca beneficiarii să nu privească decizia de pensionare doar prin prisma sumei înscrise la finalul documentului.
În special pensionarii cu un istoric profesional lung, cei care au lucrat la mai mulți angajatori, persoanele care au perioade vechi de activitate sau cele care au documente suplimentare privind veniturile și stagiile ar trebui să compare cu atenție informațiile din dosarul personal.
Dacă apare o diferență clară, următorul pas nu este presupunerea că pensia este greșită, ci solicitarea unei verificări oficiale la casa teritorială de pensii. Numai analiza situației individuale și emiterea unei eventuale decizii de revizuire sau recalculare pot stabili dacă beneficiarul primește exact drepturile care i se cuvin.
Comparația relevantă este între propria decizie și propriul istoric profesional.
Anii de muncă și veniturile nevalorificate pot face diferența
O altă situație care merită atenție este cea în care anumite perioade de activitate nu au fost valorificate.
CNPP precizează că pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare care nu au fost valorificate inițial.
De asemenea, pot fi depuse documente suplimentare care nu existau la dosar și care influențează cuantumul drepturilor.
Acest lucru este important mai ales pentru persoanele cu un istoric profesional lung și complicat.
Unii pensionari au lucrat la mai mulți angajatori, iar firmele respective au fost ulterior desființate.
Alții au schimbat localități, domenii de activitate sau forme de angajare.
Există și situații în care documentele vechi sunt incomplete ori trebuie obținute din arhive.
Pensionarul ar trebui, așadar, să își reconstruiască pe cât posibil traseul profesional.
Unde a lucrat?
În ce perioadă?
Există toate intervalele respective în documentele luate în calcul?
Au existat venituri sau sporuri pentru care deține documente, dar care nu apar valorificate?
A fost depusă toată documentația relevantă?
Aceste întrebări sunt mai utile decât simpla comparație dintre pensia veche și cea recalculată.
O sumă care nu a crescut atât cât se aștepta pensionarul nu demonstrează automat o eroare.
În schimb, lipsa unei perioade de cotizare pentru care există documente poate reprezenta un motiv concret pentru a cere verificarea dosarului.
Același principiu se aplică documentelor suplimentare.
Dacă pensionarul găsește acte care nu au existat în dosarul inițial și care pot influența drepturile, legea permite recalcularea prin valorificarea unor asemenea documente, în condițiile prevăzute de legislația pensiilor.
Ce spune legea dacă pensia a fost stabilită greșit
Una dintre cele mai importante prevederi pentru pensionarii care suspectează o eroare se găsește în Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Articolul 94 reglementează revizuirea.
Dacă, după stabilirea sau plata drepturilor, se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii trebuie să opereze modificările necesare printr-o decizie de revizuire.
Foarte important este că procedura poate porni din oficiu sau la solicitarea pensionarului.
Asta înseamnă că beneficiarul nu este obligat să aștepte ca instituția să descopere singură eventuala problemă.
Dacă are motive concrete să creadă că există o neconcordanță, poate solicita verificarea.
Există însă o diferență importantă între revizuire și recalculare.
Revizuirea intervine atunci când se constată diferențe între drepturile stabilite sau plătite și cele legal cuvenite.
Recalcularea poate interveni, printre altele, atunci când sunt adăugate venituri, stagii de cotizare, perioade asimilate sau alte documente care nu fuseseră valorificate anterior.
Pentru pensionar, diferența este importantă deoarece trebuie să explice cât mai clar ce solicită.
Dacă spune doar „cred că pensia mea este prea mică”, instituția are foarte puține informații concrete.
Mult mai util este să indice exact problema observată.
De exemplu: o anumită perioadă lucrată nu apare valorificată.
Sau există o diferență privind numărul anilor contributivi.
Sau un document depus anterior nu pare să fi fost luat în calcul.
Cu cât solicitarea este mai precisă și susținută de documente, cu atât problema poate fi identificată mai ușor.
Ce se întâmplă dacă pensionarul trebuia să primească mai mulți bani
Aceasta este probabil întrebarea care îi interesează cel mai mult pe beneficiari.
Dacă în urma verificărilor se constată că drepturile au fost stabilite greșit, legea prevede corectarea lor.
Articolul 94 din Legea nr. 360/2023 stabilește că sumele rezultate în urma revizuirii se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
Există însă și o excepție foarte importantă pentru beneficiar.
În cazul unor erori materiale sau de calcul produse în procesul administrativ de prelucrare și redactare a datelor pentru stabilirea, recalcularea ori plata pensiei, legea prevede că termenul general de prescripție nu se aplică recuperării de către pensionar a sumelor neplătite de casa teritorială competentă.
Este o prevedere importantă, dar situația concretă depinde de natura erorii constatate.
Din acest motiv, un pensionar care descoperă o diferență semnificativă nu ar trebui să presupună singur ce bani i se cuvin retroactiv, ci să solicite stabilirea oficială a drepturilor.
Trebuie menționată și situația inversă.
O verificare nu poate conduce doar la majorarea pensiei.
Dacă se constată că au fost plătite sume mai mari decât cele legal cuvenite, legea reglementează și recuperarea diferențelor, în condițiile aplicabile fiecărei situații.
Prin urmare, revizuirea reprezintă o verificare a corectitudinii drepturilor, nu o procedură care garantează automat o majorare.
Cum îți verifici practic dosarul de pensie
Pensionarul care vrea să facă o primă verificare poate începe acasă, fără calcule complicate.
Trebuie să pună alături decizia sau deciziile de pensie, carnetul de muncă, adeverințele disponibile și documentele referitoare la perioadele lucrate.
Apoi trebuie urmărită cronologic activitatea profesională.
Dacă există perioade despre care știe că au fost lucrate, dar care nu par să fie valorificate, acestea trebuie notate separat.
Următorul element este stagiul contributiv.
Pentru persoanele cu peste 25 de ani de stagiu contributiv, trebuie verificată și situația punctelor de stabilitate.
CNPP arată că numărul total de puncte este format din punctajele anuale la care se adaugă punctele de stabilitate.
Cuantumul pensiei este apoi determinat prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință stabilită potrivit legii.
Acest mecanism explică de ce numărul total de puncte este atât de important.
Pensionarii pot folosi și serviciile digitale puse la dispoziție de CNPP. Instituția are un spațiu privat virtual și oferă informații despre sistemul public de pensii, precum și datele de contact ale caselor teritoriale.
Dacă apar neconcordanțe, următorul pas este solicitarea unor explicații de la casa teritorială de pensii.
Cererea ar trebui să fie clară și să indice exact ce element este contestat sau ce perioadă se dorește a fi verificată.
Documentele relevante trebuie păstrate în copie, iar pensionarul ar trebui să păstreze și dovada înregistrării cererii.
Pentru recalculările solicitate prin adăugarea unor venituri, stagii sau documente relevante, Legea nr. 360/2023 stabilește un termen de soluționare de 45 de zile de la înregistrarea cererii. Acesta poate fi prelungit cu încă 30 de zile atunci când sunt necesare documente sau operațiuni suplimentare.
Un alt lucru important este să nu fie aruncate vechile decizii de pensionare.
Chiar dacă între timp a fost emisă o nouă decizie, documentele vechi permit compararea informațiilor și pot ajuta la identificarea momentului în care a apărut o diferență.
La fel de importante sunt carnetele de muncă, adeverințele, documentele privind veniturile și orice alte acte care pot demonstra perioadele de activitate.
În contextul semnelor de întrebare ridicate de verificările asupra sistemului, mesajul pentru pensionari nu este că fiecare pensie ar fi greșită și nici că fiecare beneficiar are automat bani de primit.
Mesajul important este altul: decizia de pensie nu trebuie tratată ca un document imposibil de verificat.
Pensionarul are dreptul să ceară explicații atunci când observă neconcordanțe și poate solicita revizuirea atunci când consideră, pe baza unor elemente concrete, că drepturile sale nu au fost stabilite corect.
O perioadă de muncă lipsă, un stagiu contributiv care nu corespunde documentelor, puncte de stabilitate care ridică semne de întrebare sau acte relevante care nu au fost valorificate sunt motive suficiente pentru o verificare suplimentară.
Iar într-un sistem în care fiecare punct poate influența suma primită lună de lună, câteva minute petrecute comparând documentele pot face diferența dintre acceptarea unei posibile erori și descoperirea ei.
