Georgescu Dragos
Educația românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. La începutul noului an școlar, în locul festivităților pline de emoție și speranță, sistemul este marcat de proteste, nemulțumiri și tensiuni între cadrele didactice, sindicate și autorități. În centrul acestor dezbateri se află Legea nr. 141/2025, cunoscută în spațiul public drept „Legea Bolojan”, care introduce o serie de măsuri considerate de guvernanți necesare pentru echilibrarea bugetului, dar percepute de profesori drept o reducere mascată a salariilor.
Ministrul Educației, mesaj categoric pentru profesori în prima zi de școală. „Cred că este un lucru bun că nu avem oameni dați afară și salarii tăiate”
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a încercat să calmeze spiritele printr-o serie de declarații făcute în cadrul emisiunii InfoEdu de la TVR Info. Acesta a afirmat că, în contextul crizei fiscal-bugetare, este important de subliniat că în sistemul educațional „nu avem oameni dați afară și salarii tăiate”, subliniind că eforturile ministerului s-au concentrat pe menținerea stabilității financiare. Totuși, mesajul său a fost întâmpinat cu reticență de sindicate, care acuză autoritățile că maschează realitatea printr-un discurs optimist, în timp ce condițiile de muncă se deteriorează.
În intervenția sa, Daniel David a oferit o perspectivă menită să transmită prudență și înțelegere față de situația economică generală. Ministrul a explicat că România traversează o perioadă complicată din punct de vedere fiscal și că educația nu poate fi izolată de contextul mai larg al crizei bugetare.
„După mine, anul școlar ar trebui să înceapă în mod normal, pentru că toată țara este în criză. Suntem într-o criză fiscal-bugetară. Nu putem să considerăm că această criză se întâmplă pentru toată țara, dar nu se întâmplă pentru zona educației. Ne afectează și pe noi. Eu cred că este un lucru bun că noi, în domeniul nostru, am protejat faptul că nu avem oameni dați afară și salarii tăiate și că, până la sfârșitul anului, ca urmare a acestor măsuri, reușim să ne acoperim salariile și bursele. Cred că este un lucru bun”, a declarat ministrul.
Totuși, el a subliniat că aceasta nu este o situație care trebuie să aducă bucurie, ci mai degrabă o invitație la responsabilitate: „Sigur că nu poți să fii bucuros, dar totuși ai putea să fii mai atent la astfel de situații. Când țara are aceste probleme, tu ai totuși salariile și bursele acoperite. Nu trebuie să fii bucuros, trebuie să-ți faci datoria față de școală și față de copii”, conform edupedu.ro
Declarația ministrului încearcă să transmită ideea că, în ciuda nemulțumirilor, prioritatea ar trebui să fie funcționarea sistemului educațional, iar profesorii sunt chemați să își continue activitatea, având în vedere că statul a reușit să protejeze locurile de muncă și veniturile de bază.
Legea 141/2025 și schimbarea normei didactice
Cea mai mare sursă de nemulțumire vine din Legea nr. 141/2025, care aduce modificări semnificative în ceea ce privește norma didactică. Conform noilor prevederi, pentru anul școlar 2025-2026, profesorii de gimnaziu și liceu cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I vor avea patru ore suplimentare de predare pe săptămână.
Dacă înainte, norma didactică de predare-învățare-evaluare era de 18 ore pe săptămână pentru această categorie de cadre didactice, începând cu toamna lui 2025 aceasta urcă la 20 de ore. Deși, teoretic, reducerea de două ore pentru profesorii cu experiență rămâne valabilă, aceasta nu se mai aplică la activitatea de predare, ci este compensată din alte sarcini, cum ar fi pregătirea lecțiilor, evaluările și proiectele extracurriculare.
Această modificare a fost percepută de sindicate drept o reducere mascată a salariilor, pentru că profesorii vor munci mai mult fără a fi remunerați suplimentar. Adrian Voica, președintele sindicatului SIPA Muntenia, a explicat că efectele sunt semnificative: „Colegii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I au patru ore în plus pe săptămână. Într-o lună, asta înseamnă 16 ore efectuate fără a fi plătiți, ceea ce reprezintă o reducere mascată a salariului cu 25%”.
Sindicatele din educație au reacționat vehement la noile măsuri, acuzând autoritățile că promovează o politică de austeritate care lovește direct în calitatea actului educațional. George Purcaru, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a criticat dur legea, considerând că argumentele folosite pentru justificarea modificărilor sunt înșelătoare.
„Această reformă de austeritate, dacă vreți, a fost construită pe o minciună, minciuna fiind aceea că suntem sub norma europeană în ceea ce privește norma didactică. N-am fost niciodată sub media europeană. Asta nu înseamnă altceva decât o scădere mascată a salariilor, prin mărirea normei didactice. Noi nu muncim 18-20 de ore într-o săptămână la școală, ci acelea sunt ore de predare. În spatele acestor ore stau foarte multe alte activități”, a explicat acesta.
Sindicaliștii atrag atenția că munca invizibilă a profesorilor – pregătirea lecțiilor, corectarea testelor, consilierea elevilor și implicarea în activități extracurriculare – nu este luată în calcul, iar creșterea normei de predare va reduce timpul disponibil pentru aceste responsabilități esențiale.
Analize cenzurate și lipsa transparenței
Un alt punct de tensiune între minister și sindicate îl reprezintă lipsa unei analize clare care să justifice măsurile adoptate. Potrivit Edupedu.ro, Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio fundamentare detaliată privind impactul real al Legii 141/2025 asupra calității educației.
Mai mult, surse din presă susțin că analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației ar fi fost cenzurată de ministrul Daniel David, pe motiv că se află încă în proces de peer review. Potrivit informațiilor apărute, documentul ar fi contrazis, prin date și studii, argumentele oficiale care susțin noile măsuri.
Această lipsă de transparență a alimentat și mai mult neîncrederea sindicatelor, care cer publicarea integrală a tuturor documentelor și studiilor legate de efectele reformei asupra sistemului de învățământ.
Nemulțumirile profesorilor nu s-au oprit la declarații. Pe 8 septembrie 2025, data deschiderii noului an școlar, sindicatele au organizat un protest național la care au participat aproximativ 30.000 de profesori din întreaga țară.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au transmis anterior un apel comun către elevi, părinți și studenți, cerându-le să boicoteze festivitățile: „Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim”.
În paralel, Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale a anunțat intrarea în grevă japoneză începând cu luna septembrie, cadrele purtând zilnic banderole albe în semn de solidaritate cu protestele din educație.
Atmosfera din școli a fost profund afectată de aceste acțiuni. În multe unități, deschiderea anului școlar a fost amânată, iar acolo unde festivitățile au avut loc, acestea au fost lipsite de discursurile tradiționale și de prezența oficialităților.
