Loredana Ionescu
Ministrul Muncii, Florin Manole, a făcut primele declarații oficiale legate de viitorul pensiilor militare și a confirmat că susține o parte dintre măsurile anunțate de premierul Ilie Bolojan. Discuțiile vizează două direcții majore: creșterea vârstei de pensionare și majorarea pensiilor militare. Dintre acestea, ministrul a precizat clar că este de acord cu prima variantă.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea reformării sistemului de pensii speciale, inclusiv în cazul militarilor, polițiștilor și angajaților din structurile de forță. Potrivit acestuia, actualul sistem nu mai este sustenabil, în contextul în care numărul contribuabililor activi este tot mai mic.
Creșterea vârstei de pensionare este inevitabilă
Pentru prima dată, ministrul Muncii a admis public că majorarea vârstei de pensionare pentru militari este o măsură care nu mai poate fi evitată, chiar dacă pensiile acestora sunt administrate de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale.
„Nu sunt împotriva creșterii vârstei de pensionare a militarilor”, a spus Florin Manole la Digi24
Afirmația vine în linie directă cu poziția premierului Bolojan, care a subliniat că obiectivul Guvernului este apropierea tuturor categoriilor de pensionari de vârsta standard de 65 de ani.
„Decizia, luată alături de Bolojan”.
„Va trebuie să renegociem creșterea vârstei de pensionare cu Comisia Europeană. Nu este un lucru imposibil de schimbat”, a mai spus Manole.
Poziția premierului Bolojan privind pensionarea anticipată
Ilie Bolojan a explicat că eliminarea pensionărilor anticipate este esențială pentru menținerea echilibrului financiar al sistemului public de pensii.
„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionarea anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni în economia reală”, a spus Bolojan.
Măsura ar urma să îi vizeze nu doar pe militari și polițiști, ci și pe angajații din structuri precum Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale sau Serviciul de Protecție și Pază.
Exemple controversate și cumulul pensiei cu salariul
Subiectul pensiilor militare a revenit în atenția publică și pe fondul unor cazuri intens mediatizate. Presa a relatat recent despre șeful SPP, Lucian Pahonțu, care s-a pensionat la 60 de ani și cumulează pensia militară cu un salariu de aproximativ 30.000 de lei lunar.
Premierul Bolojan a transmis că astfel de situații nu vor mai fi permise în viitor, intenția Guvernului fiind de a interzice pensionarea la vârste mult sub pragul standard și cumulul pensiei cu salariul în sectorul public.
Ce prevede PNRR în privința pensiilor militare
Florin Manole a explicat că România a negociat deja, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru militari. Potrivit acestuia, această măsură este prevăzută într-un jalon PNRR, însă calendarul poate fi renegociat cu Comisia Europeană.
„Va trebui să renegociem creșterea vârstei de pensionare cu Comisia Europeană. Nu este un lucru imposibil de schimbat”, a declarat ministrul Muncii.
În prezent, militarii se pot pensiona la 60 de ani, cu condiția să fi acumulat minimum 25 de ani de activitate.
Creștere treptată până la 65 de ani
Conform înțelegerilor inițiale cu Comisia Europeană, vârsta de pensionare pentru militari ar urma să crească progresiv, până la atingerea pragului de 65 de ani în anul 2035. Calendarul prevede următoarele etape:
-
61 de ani în 2031
-
62 de ani în 2032
-
63 de ani în 2033
-
64 de ani în 2034
-
65 de ani în 2035
Surse guvernamentale indică însă faptul că Executivul ia în calcul o accelerare a acestui calendar. Un proiect de lege care să reglementeze aceste modificări este așteptat să fie prezentat în luna ianuarie.
Fără creșteri ale pensiilor militare, cel puțin deocamdată
În paralel, ministrul Muncii a lăsat să se înțeleagă că nu există, în acest moment, intenția de a majora pensiile militare. Un proiect de lege care ar fi permis creșterea acestora proporțional cu majorarea soldei este blocat în Parlament.
În România există aproximativ 100.000 de pensionari militari, iar bugetul alocat anul trecut pentru plata pensiilor prin Casa de Pensii Sectorială a MApN a fost de aproximativ un miliard de euro.
Deși Curtea Constituțională a anulat impozitul progresiv aplicat pensiilor militare, recuperarea sumelor reținute se face în prezent doar prin instanță, aspect care continuă să genereze nemulțumiri în rândul pensionarilor din sistemul de apărare.
Sursa foto: Arhivă
