Mirela Loșniță
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a tras un semnal de alarmă marți, 21 mai, în cadrul prezentării Raportului asupra inflației pentru primul trimestru din 2025. În fața jurnaliștilor și oficialilor prezenți, Isărescu a confirmat că în luna mai s-a înregistrat una dintre cele mai mari presiuni de pe piața valutară din ultimii ani, cu ieșiri masive de capital și intervenții urgente ale BNR pentru a stabiliza situația.
Mugur Isărescu, semnal de alarmă
Potrivit guvernatorului BNR, criza valutară a fost generată de un cumul de factori, însă discursul politic „agresiv” din campania electorală a reprezentat un declanșator major. Ulterior, demisia Guvernului și incapacitatea Ministerului Finanțelor de a atrage bani din piață au amplificat dezechilibrul.
”Aportul dominant la scăderea inflaţiei în perioada ultimilor luni l-a avut evoluţia preţurilor la combustibili. Şi această evoluţie pozitivă în sens descendent a preţurilor la combustibil s-a legat şi de corecţia cotaţiei Brent, deci preţurile la ţiţei pe plan internaţional. Reducerea acestor preţuri a dus şi la variaţie pozitivă în sens de descreştere a preţurilor la carburenţi”, a explicat guvernatoru BNR.
BNR a activat o celulă de criză. Intervențiile au fost masive
Pentru a contracara valul de ieșiri de capital și deprecierea rapidă a leului, Banca Națională a fost nevoită să intervină urgent și consistent. S-a constituit o celulă de criză în cadrul instituției, iar ministrul Finanțelor a fost prezent la discuții.
”O evoluţie să spunem încă pozitivă, sperăm să fie şi mai bună în viitor, a avut rata inflaţie CORE2 ajustat, ea s-a redus în trimestrul I 2025, dar dezinflaţia este încetinită de presiuni în creştere în cazul produselor alimentare şi serviciilor unde costurile nu au scăzut dimpotrivă au crescut, datorită costurilor încă ridicate cu forţa de muncă. În cazul cotației materiilor prime, alimentele procesate, prețurile de producție începând cu anul trecut au crescut. În cazul bunurilor nealimentare a fost susținută de o evoluție favorabilă datorită prețurilor de import.”, a mai afirmat Isărescu.
În ciuda acestor turbulențe pe piața valutară, Isărescu a anunțat o scădere a inflației în primul trimestru, datorată în principal ieșirii din spirală a prețurilor la combustibili, influențată de scăderea cotațiilor internaționale la țiței (Brent).
”Balanța comercială a continuat să se deterioreze. În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, istorice. A fost o avalanșă de factori negativi. A început în perioada campaniei s-a deterioat și apoi rezultatul alegerilor, demisia Guvernului și mai apoi ministerul finanțelor nu a mai putut să absoarbă bani din piață. Asta a fost semnalul de alarmă. Am asistat la ieșiri masive. BNR a intervenit cu sume foarte mari.
În luna mai am avut o presiune mare pe piața valutara. Aș spune istorică, probabil una din cele mai mari. Nu au fost determinate de un singur element. A început din cauza discursului public agresiv în campania electorală. A urmat demisia guvernului și mai ales, semnalul de alarmă a fost că ministerul finanțelor după alegeri nu a putut lua bani din piață. A anunțat acest lucru. În consecință, am asistat la ieșiri masive. BNR intervine după alegeri cu sume mari, chiar foarte mari.
Orice intervenție scoate lichiditate din piață. Daca pierzi 1 miliard de euro, scoți din piață cinci miliarde de lei. Nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piață. În aceste condiții, cursul de sub 5 lei era imposibil de apărat. Nu pierdem rezerva, doar schimbăm valuta.
S-a creat o celulă de criză, a venit ministrul finanțelor aici. Celula de criză a durat două zile. Nu a fost ușor. Ca o concluzie. Nu numai că am intervenit. Cursul sub 5 lei era imposibil de apărat.”, a explicat el.
Isărescu a adăugat că deteriorarea balanței comerciale contribuie semnificativ la vulnerabilitatea leului în fața șocurilor externe. În plus, contextul politic intern fragil și mesajele contradictorii transmise în perioada electorală au alimentat neîncrederea investitorilor, ducând la ieșiri masive de capital.
