Cristina Cohuț
O întâlnire cu încărcătură istorică a avut loc joi la București. Președintele României, Nicușor Dan, s-a văzut cu Vladimir Kara-Murza, una dintre cele mai puternice voci ale opoziției din Rusia. Un om care a plătit cu sănătatea și libertatea curajul de a-l înfrunta pe Vladimir Putin. Un simbol viu al rezistenței, al luptei pentru democrație într-un regim autoritar care elimină criticii cu brutalitate și fără remușcări.
Întâlnirea vine într-un moment de mari tensiuni internaționale și are o semnificație care depășește granițele României. Este un gest politic, dar și moral. Este un mesaj clar transmis de la București către Moscova: România alege democrația. România sprijină libertatea. România nu tace în fața crimei politice.
Kara-Murza, supraviețuitorul a două otrăviri cu Noviciok
Vladimir Kara-Murza nu este un disident oarecare. Este un om pe care Kremlinul l-a dorit mort. Și nu o dată. În 2015, Kara-Murza a fost otrăvit cu Noviciok, o substanță neurotoxică de grad militar, dezvoltată de Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece. Medicii au spus atunci că șansele de supraviețuire erau minime. Totuși, a reușit să trăiască. Doi ani mai târziu, în 2017, a urmat un al doilea atac. Tot cu Noviciok. Iar el a supraviețuit din nou.
După cele două tentative de asasinat, sănătatea lui Kara-Murza a fost grav afectată. A suferit leziuni neurologice, probleme renale, iar organismul său a fost slăbit. Dar voința a rămas intactă. Nu a renunțat. Nu s-a retras. Nu a fugit.
A continuat să critice regimul Putin. A vorbit în marile capitale ale lumii despre crimele din Rusia, despre represiune, despre teroare. A pledat pentru sancțiuni internaționale, pentru sprijinirea activiștilor ruși, pentru o Rusie democratică și liberă, scrie antena3.ro.
Condamnat la 25 de ani pentru trădare și eliberat în urma unui schimb istoric
În aprilie 2022, regimul rus a decis să îl reducă la tăcere definitiv. A fost arestat, judecat și condamnat la 25 de ani de închisoare. Capetele de acuzare: trădare și răspândirea de informații false despre armata rusă. Pedeapsa, una nemaiîntâlnită de la sfârșitul epocii sovietice, a fost văzută de comunitatea internațională ca o execuție politică mascată.
Timp de doi ani și jumătate, Kara-Murza a fost închis în izolare. A avut voie să vorbească o singură dată cu soția. Și de doar două ori cu copiii. Nu i s-a permis accesul la cărți, presă sau avocați independenți. A fost supravegheat permanent. A fost umilit și izolat.
„În închisoare, pisicile erau singurii mei interlocutori”, a mărturisit într-un interviu tulburător acordat după eliberare. Tot el a spus: „Moartea ar fi o pedeapsă prea blândă pentru Vladimir Putin.”, iar această declarație controversată a făcut rapid înconjurul lumii.
Eliberarea lui, produsă în septembrie 2024, a fost parte dintr-un schimb negociat de țările occidentale cu Federația Rusă. A fost primul schimb de prizonieri politici de o asemenea anvergură de la căderea Cortinei de Fier. Iar Kara-Murza a devenit, din nou, simbolul unei lupte care continuă.
La București, un gest cu dublă semnificație
Vizita lui Vladimir Kara-Murza la București nu este întâmplătoare. Și nici întâlnirea cu președintele ales Nicușor Dan. România, țară membră NATO și UE, are o poziție geostrategică cheie la Marea Neagră. Iar apropierea de disidenții ruși reprezintă o alegere clară în favoarea valorilor democratice.
Într-o postare pe Facebook, Kara-Murza a scris: „Sunt onorat să mă întâlnesc cu președintele ales al României, Nicușor Dan, care a învins candidatul pro-Putin la votul de săptămâna trecută. Rusia și România sunt vecine ale Mării Negre și este important să privim înainte spre o altă eră, în care cooperarea va fi posibilă.”
Cuvintele sale spun totul. România a fost percepută, în ultimii ani, ca o țară divizată, în care influența rusă nu este o simplă teorie a conspirației. Iar victoria lui Nicușor Dan a fost văzută de mulți ca o rupere de trecut, o reafirmare a unei Românii occidentale, conectate la valorile statului de drept.
Nicușor Dan și mesajul indirect către Kremlin
Președintele ales al României nu a făcut încă declarații ample despre întâlnire. Dar tăcerea sa nu este lipsită de sens. În stilul care îl caracterizează – sobru, rațional, reținut – Nicușor Dan transmite prin fapte, nu prin vorbe. Iar întâlnirea cu Kara-Murza este un gest cu putere de simbol.
În contextul regional tensionat, în care războiul din Ucraina a adus Rusia mai aproape ca oricând de granițele României, această întrevedere este și un avertisment. Kremlinului i se spune, indirect, că România nu va face compromisuri. Că nu se teme. Că nu se înclină în fața terorii.
În același timp, pentru opoziția rusă, este un semn de sprijin. O recunoaștere diplomatică și morală a celor care, din exil sau din închisoare, continuă să lupte împotriva unei dictaturi care ucide, otrăvește, distruge.
Apropierea României de figuri precum Vladimir Kara-Murza nu este doar o declarație politică. Este o repoziționare. Țările riverane Mării Negre au o misiune dificilă, și anume să reziste tentațiilor, presiunilor, șantajului energetic și dezinformării.
În această ecuație, România poate fi un lider al integrității și al cooperării. Un spațiu de dialog pentru opoziția rusă. Un bastion democratic în fața influenței autoritarismului de la Moscova.
