Georgescu Dragos
PSD își pregătește strategia pentru formarea unui nou Guvern și propune partidelor parlamentare un acord politic construit în jurul a zece priorități considerate esențiale pentru România. Social-democrații vor ca viitorul Executiv să aibă un mandat de 24 de luni, practic până la următoarele alegeri, și cer ca majoritatea parlamentară care îl va susține să fie demonstrată prin semnături nominale ale senatorilor și deputaților.
Mutare importantă făcută de PSD. Planul în 10 puncte cu care Grindeanu intră în negocierile pentru Guvern
Decizia a fost luată în cadrul reuniunii conducerii PSD de la Sinaia, unde liderii partidului au stabilit mandatul cu care vor merge la negocierile pentru formarea unei noi majorități.
Documentul adoptat de social-democrați ar urma să reprezinte baza viitorului program de guvernare. PSD pune accent pe energie, apărare, industrie, colectarea veniturilor, reforma statului, educație, sănătate, agricultură și infrastructură.
În același timp, formațiunea condusă de Sorin Grindeanu transmite că este dispusă să susțină două formule politice: un guvern minoritar format exclusiv din PSD sau un Executiv mai larg, construit în jurul social-democraților.
Mișcarea vine într-un moment important, înaintea reluării negocierilor pentru desemnarea unui premier și formarea unei majorități capabile să obțină votul Parlamentului.
PSD vrea un Guvern cu mandat de 24 de luni
Una dintre cele mai importante prevederi ale documentului adoptat de conducerea PSD este durata propusă pentru viitorul Executiv.
Social-democrații vor un Guvern cu mandat de 24 de luni.
Cu alte cuvinte, noua formulă ar trebui să asigure guvernarea până la următoarele alegeri, evitând o nouă perioadă de instabilitate politică.
PSD propune ca performanța Executivului să nu fie evaluată doar în funcție de partidele care îl compun, ci mai ales prin raportare la obiectivele asumate.
În document este introdusă ideea unui mecanism clar de responsabilizare.
Fiecare măsură importantă ar trebui să vină cu explicații privind sursa finanțării, instituția responsabilă, beneficiarii, costurile și riscurile.
În plus, prioritățile stabilite prin acord nu ar trebui modificate prin negocieri separate între anumite partide sau prin decizii luate fără consultarea tuturor semnatarilor.
PSD vrea astfel să creeze un cadru politic care să permită partidelor să colaboreze asupra unor obiective comune, chiar dacă în alte domenii rămân adversare.
Formațiunile care vor adera la acord își vor putea păstra identitatea politică și propriile poziții asupra subiectelor care nu fac parte din cele zece priorități.
Sorin Grindeanu a explicat că PSD consideră necesară formarea unui Executiv care să protejeze veniturile populației, să susțină producția internă și să accelereze atragerea fondurilor disponibile pentru dezvoltare.
Liderul social-democrat susține că asumarea guvernării trebuie să însemne obiective clare, termene și surse de finanțare.
PSD încearcă astfel să mute negocierile pentru viitorul Guvern din zona discuțiilor despre funcții și ministere către un acord asupra programului.
Abia după acceptarea programului ar urma să fie negociată efectiv formula Executivului.
Două variante de Guvern sunt luate în calcul de social-democrați
PSD a stabilit și formulele de guvernare pe care este pregătit să le susțină.
Prima variantă este un guvern minoritar format exclusiv din reprezentanții PSD.
În acest scenariu, social-democrații ar avea nevoie de susținerea parlamentară a altor formațiuni sau a unor grupuri de parlamentari pentru ca Executivul să primească votul de încredere.
A doua posibilitate este formarea unui guvern mai larg.
Și în acest caz, nucleul Executivului ar urma să fie reprezentat de PSD, însă din formulă ar putea face parte și alte forțe politice.
Situația este complicată de pozițiile adoptate anterior de celelalte partide.
PNL și USR au transmis că nu vor să facă parte dintr-un Executiv în care se află PSD.
În același timp, social-democrații au decis că nu vor vota un guvern din care PSD lipsește.
În aceste condiții, găsirea unei formule capabile să obțină majoritatea parlamentară devine dificilă.
PSD consideră însă că este partidul aflat cel mai aproape de posibilitatea construirii unei asemenea majorități.
Sorin Grindeanu a anunțat în timpul verii că va purta discuții cu parlamentari pentru identificarea voturilor necesare.
Situația urmează să intre într-o nouă etapă odată cu începerea sesiunii parlamentare de toamnă.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va relua procesul pentru formarea unui Guvern după începutul lunii septembrie.
Anterior au existat deja tentative de instalare a unui nou Executiv, fără succes.
Eugen Tomac fusese desemnat premier, dar s-a retras înainte de vot, în condițiile în care nu avea susținerea parlamentară necesară.
Ulterior, Adrian Veștea a fost desemnat, însă nu a reușit să obțină voturile necesare în Parlament.
După aceste episoade, președintele a transmis că nu va mai face o nominalizare până când partidele nu pot demonstra existența unei majorități clare.
PSD cere ca majoritatea să fie demonstrată prin semnături
Tocmai pentru a evita un nou eșec în Parlament, documentul PSD introduce o condiție importantă.
Majoritatea nu ar trebui să existe doar la nivelul declarațiilor politice.
Social-democrații vor ca susținerea să fie demonstrată prin semnăturile nominale ale parlamentarilor din ambele Camere.
Această regulă ar permite stabilirea numărului de voturi disponibile înainte ca viitorul premier să ajungă în Parlament cu lista miniștrilor și programul de guvernare.
PSD propune și ca negocierile privind componența Executivului să înceapă abia după asumarea programului.
Cu alte cuvinte, formațiunile ar trebui să cadă mai întâi de acord asupra măsurilor și ulterior să discute despre numele miniștrilor.
Documentul prevede inclusiv mecanisme pentru eventualele conflicte dintre partidele care susțin Guvernul.
În cazul în care apar probleme, acestea ar trebui rezolvate prin notificare, evaluare și acordarea unui termen pentru remediere.
PSD încearcă astfel să evite situațiile în care un conflict politic între două formațiuni ajunge să blocheze întreaga activitate a Executivului.
Premierul și miniștrii ar trebui să accepte obiective măsurabile și termene clare.
Evaluarea rezultatelor ar urma să fie publică.
Pentru fiecare dintre prioritățile asumate ar trebui indicată și sursa de finanțare.
O altă condiție impusă de PSD este păstrarea orientării constituționale, europene și euroatlantice a României.
Această prevedere ar urma să funcționeze ca o condiție politică pentru orice partid sau grup parlamentar care dorește să adere la acord.
Energie, apărare și reindustrializare, printre marile priorități
Prima direcție din documentul PSD privește sistemul energetic și resursele României.
Social-democrații vor refacerea și consolidarea sistemului energetic, precum și o mai bună valorificare a resurselor disponibile.
Energia a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai importante subiecte economice și strategice.
Prețurile afectează direct populația, dar și competitivitatea companiilor.
Pentru industrie, accesul la energie la prețuri predictibile poate influența investițiile și costurile de producție.
A doua mare direcție este securitatea națională.
PSD include aici apărarea și dezvoltarea industriei de profil.
Contextul regional și obligațiile asumate de România în cadrul NATO au transformat investițiile în apărare într-o componentă importantă a politicilor publice.
Social-democrații vor ca o parte cât mai mare din aceste investiții să contribuie și la dezvoltarea industriei românești.
A treia prioritate este reindustrializarea.
PSD vorbește despre capital productiv și finanțarea dezvoltării.
Ideea urmărită este creșterea capacității României de a produce bunuri cu valoare adăugată și de a atrage investiții.
În ultimii ani, tema reindustrializării a revenit puternic pe agenda europeană, pe fondul competiției economice globale și al încercării Uniunii Europene de a reduce dependențele strategice.
Pentru România, o asemenea politică ar putea însemna investiții noi, locuri de muncă și dezvoltarea unor lanțuri locale de producție.
Punerea în practică va depinde însă de finanțare și de măsurile concrete adoptate de viitorul Executiv.
Reforma statului și combaterea fraudei, pe lista PSD
Un alt capitol important privește finanțele publice.
PSD propune o colectare mai eficientă a veniturilor, combaterea fraudei și consolidarea disciplinei bugetare.
Problema colectării taxelor este una veche în România.
Reducerea evaziunii și îmbunătățirea activității instituțiilor fiscale sunt prezentate frecvent drept alternative la introducerea unor taxe suplimentare.
În documentul social-democraților, această direcție este legată de nevoia unei mai bune discipline în administrarea banilor publici.
Separat, PSD include reforma statului printre cele zece priorități.
Obiectivul declarat este existența unor servicii publice care să funcționeze mai bine.
Reforma administrației este una dintre temele care apar constant în programele politice, însă implementarea sa presupune modificări complexe.
Digitalizarea, reducerea birocrației, reorganizarea instituțiilor și evaluarea performanței sunt câteva dintre domeniile care pot intra într-un asemenea proces.
Documentul PSD introduce principiul evaluării publice a miniștrilor și instituțiilor responsabile de obiective.
Fiecare prioritate ar trebui să aibă un responsabil și un indicator prin care să poată fi măsurat progresul.
În acest mod, social-democrații susțin că viitorul program de guvernare ar trebui să fie mai mult decât o colecție de promisiuni.
Veniturile românilor, educația și sănătatea intră în acord
A șasea prioritate propusă privește piața muncii și veniturile.
PSD include în aceeași categorie coeziunea socială și problemele demografice.
România se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu migrația unei părți importante a forței de muncă.
Aceste fenomene au efecte asupra economiei și asupra sistemelor publice de pensii și sănătate.
În acest context, politicile privind veniturile și ocuparea forței de muncă sunt legate direct de problema demografică.
Educația și sănătatea formează o altă prioritate majoră.
Documentul include aici și dezvoltarea competențelor și cercetarea.
PSD încearcă astfel să grupeze domeniile care țin de capitalul uman într-o singură direcție strategică.
Pentru educație, provocările merg de la infrastructura școlară și abandon până la pregătirea elevilor pentru piața muncii.
În sănătate, problemele includ finanțarea sistemului, accesul la servicii și investițiile în infrastructură.
Cercetarea și dezvoltarea competențelor sunt importante și pentru obiectivul de reindustrializare.
O economie care dorește să atragă investiții cu valoare adăugată mai mare are nevoie de forță de muncă specializată.
Agricultura și marile investiții, alte două puncte esențiale
Agricultura ocupă un capitol distinct în planul PSD.
Social-democrații vor politici privind producția de hrană, dezvoltarea sistemelor de irigații și susținerea mediului rural.
Irigarea terenurilor rămâne una dintre marile probleme ale agriculturii românești, mai ales în contextul perioadelor repetate de secetă.
Modernizarea infrastructurii agricole ar putea crește predictibilitatea producției.
În același timp, PSD vorbește despre dezvoltarea rurală, ceea ce presupune investiții care depășesc agricultura propriu-zisă.
A noua prioritate este infrastructura și realizarea investițiilor strategice.
Aici pot intra proiectele mari de transport, infrastructura publică și investițiile considerate esențiale pentru dezvoltarea economică.
Pentru România, continuarea proiectelor de autostrăzi, drumuri expres, căi ferate și alte lucrări majore rămâne una dintre principalele provocări.
O parte semnificativă a finanțării poate veni din fonduri europene.
Tocmai de aceea, Sorin Grindeanu a pus accent și pe atragerea banilor disponibili pentru România.
Ultima prioritate: România europeană și euroatlantică
Al zecelea punct din acord privește orientarea externă a țării.
PSD definește drept prioritate menținerea României pe direcția europeană și euroatlantică.
Aceeași orientare apare și printre condițiile pe care trebuie să le accepte formațiunile care vor semna acordul.
Prin această prevedere, social-democrații încearcă să stabilească o limită clară în eventualele negocieri pentru majoritatea parlamentară.
Orice colaborare pentru susținerea viitorului Guvern ar trebui să respecte apartenența României la Uniunea Europeană și NATO și angajamentele care decurg din acestea.
Cele zece priorități devin astfel punctul de plecare al strategiei PSD pentru negocierile politice din septembrie.
Rămâne însă problema esențială: voturile.
PSD trebuie să găsească suficienți parlamentari pentru formarea unei majorități, în condițiile în care PNL și USR au adoptat poziții care exclud participarea într-un Executiv alături de social-democrați.
Pe masa discuțiilor se află inclusiv scenariul unui premier independent care să conducă un cabinet format din miniștri politici.
În același timp, PSD îl are pe Sorin Grindeanu drept propria propunere pentru funcția de prim-ministru.
Începutul sesiunii parlamentare de toamnă poate debloca negocierile.
Președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să demonstreze că există o majoritate înainte de o nouă desemnare.
PSD răspunde acum cu propriul mecanism: semnături nominale ale parlamentarilor, un mandat de 24 de luni și un acord construit în jurul celor zece priorități.
Dacă această formulă va strânge suficiente semnături, România ar putea intra într-o nouă etapă a negocierilor pentru instalarea unui Guvern cu puteri depline.
Dacă nu, blocajul politic poate continua, în condițiile în care tentativele anterioare de formare a unui Executiv nu au reușit să producă o majoritate stabilă în Parlament.
