Cristina Cohuț
Astăzi, puțini români își amintesc de numele lui Nicolae Vasilescu-Karpen, un inventator vizionar care a reușit să creeze un dispozitiv ce sfidează legile fizicii cunoscute.
Dacă ajungi la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Parcul Carol I, din Capitală, vei putea vedea un obiect care încă uimește specialiștii din întreaga lume: pila Karpen.
Aceasta este un fel de baterie care funcționează și astăzi, la mai bine de 70 de ani de la invenția sa, fără a fi conectată la vreo sursă de curent extern!
Pila Karpen – un dispozitiv care nu ar fi trebuit să existe
Pila Karpen, cunoscută și sub numele de pila K, poate părea o baterie obișnuită la prima vedere, dar se diferențiază printr-un detaliu extraordinar: aceasta reușește să producă o tensiune constantă de 1 volt, fără a fi conectată la o sursă externă de energie.
Deși acest lucru ar părea imposibil conform legilor fizicii, mai exact celui de-al doilea principiu al termodinamicii, pila Karpen funcționează chiar și astăzi. În ciuda controverselor, specialiștii nu au reușit încă să explice pe deplin cum poate acest dispozitiv să producă energie „la infinit”, fără a consuma vreun fel de combustibil sau resursă externă.
Această descoperire a fost considerată de mulți drept un „perpetuum mobile” – un dispozitiv care ar funcționa continuu, fără a consuma energie, un concept imposibil din punct de vedere științific. Însă, pila Karpen a demonstrat contrariul, lăsând comunitatea științifică cu mai multe întrebări decât răspunsuri.
Un inventator român de renume mondial
Nicolae Vasilescu-Karpen s-a născut pe 22 decembrie 1870, la Craiova, și a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din București, unde a obținut diploma de inginer și a fost șef de promoție la doar 21 de ani.
Ulterior, a obținut doctoratul în fizică la Paris, în 1904, și a devenit profesor de electrotehnică la Universitatea din Lille. La doar un an după aceea, a revenit în țară, unde a predat la școala din Capitală pe care o absolvise, notează Click.ro.
În timpul vieții sale, Nicolae Vasilescu-Karpen a fost un om de știință activ, cu contribuții importante în domeniul telegrafiei și al electrochimiei. A contribuit la realizarea unei stații de telegrafie la Băneasa și a lucrat la un tunel de 3 kilometri în București. De asemenea, a ocupat funcții deosebit de importante, cum ar fi rector al unei universități și membru al Academiei Române.
Pila Karpen – Invenția care a uimit lumea științifică
Vasilescu-Karpen a fost fascinat de pilele electrice și a încercat toată viața să îmbunătățească aceste dispozitive. În anul 1950, el a realizat ultimul prototip al pilei Karpen, care folosea căldura din mediul înconjurător pentru a genera energie. De-a lungul decadelor, invențiile sale au fost folosite în numeroase proiecte tehnologice și chiar în cercetările care au ajutat la misiunile care au dus oamenii pe Lună.
Deși Vasilescu-Karpen a încercat să demonstreze că a creat un dispozitiv care funcționează fără a respecta principiile fizicii cunoscute, invenția sa nu a fost imediat apreciată. Pila Karpen a fost ignorată de cercetători și a ajuns în custodia muzeului, unde a fost păstrată în secret, din cauza potențialului său extraordinar.
În ciuda acestui fapt, pila Karpen nu a fost uitată complet și, în 2013, a fost redescoperită într-un dulap din muzeu. Cu surprindere, s-a constatat că aceasta încă producea energie, la mai bine de 60 de ani de la crearea sa.
Un obiect care continuă să fascineze și să inspire
Pila Karpen rămâne unul dintre cele mai fascinante exemple ale ingineriei românești și ale inovației științifice. Descoperirea sa a lăsat o amprentă adâncă în istoria tehnologiei, iar în prezent este o sursă de inspirație pentru cercetători din întreaga lume care studiază posibilele aplicații ale energiei „nelimitate”.
În ciuda faptului că mulți nu mai știu cine a fost Nicolae Vasilescu-Karpen, descoperirea sa continuă să fie un simbol al genialității și al curajului științific. Pila Karpen nu este doar un exemplu de inovație, ci și o dovadă a faptului că uneori, știința este capabilă să sfideze limitele cunoașterii noastre.
Astăzi, acest obiect uimitor poate fi văzut la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, fiind o mărturie a geniului unui inventator român care a reușit să creeze un dispozitiv ce pare imposibil de realizat.
