Cristina Cohuț
România intră într-o perioadă de ajustări economice importante, iar președintele Nicușor Dan a vorbit deschis despre implicațiile acestora, după participarea la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. În contextul noilor măsuri de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan, liderul statului a oferit o serie de explicații, dar și un mesaj clar către cetățeni: este nevoie de tratament economic, chiar dacă nu este plăcut.
Nicușor Dan a încercat să explice necesitatea relansării economiei românești, dar și modul în care aceste măsuri vor fi percepute de populație. În interviul susținut vineri dimineață, președintele a abordat și teme sensibile, precum riscul creșterii sprijinului pentru formațiuni extremiste sau nevoia de echitate între diferitele categorii sociale.
Nevoia de relansare economică, explicată în termeni simpli
Președintele României a atras atenția asupra stagnării economice din ultimii ani și a indicat că țara are nevoie de măsuri ferme pentru a ieși din această stare.
„Am încercat să spun de mai multe ori asta, și anume, că România are nevoie de relansare economică. Pentru că prosperitatea nu poate să vină decât din dezvoltarea economică. Și noi suntem într-o stare – ca să spun așa – de băltire economică, de câțiva ani, și este nevoie de o echilibrare”, a declarat Nicușor Dan, potrivit antena3.ro.
Cu alte cuvinte, România are nevoie de o revizuire a priorităților și de o reașezare a cheltuielilor publice, pentru ca sectorul privat – motorul economiei – să poată funcționa eficient.
„Pe de o parte, echilibrarea cheltuielilor statului, care să dea oxigen, să dea posibilitatea de dezvoltare către sectorul privat, în care eu am mare încredere”, a explicat liderul de la Cotroceni.
„Este ca la o boală, iei o pastilă, nu îți place, dar însănătoșește.”
Impactul măsurilor asupra populației
Pe lângă nevoia de echilibrare economică, președintele nu a ocolit nici impactul concret al acestor măsuri asupra populației. A recunoscut că nu toată lumea va primi cu ușurință schimbările anunțate.
„Sunt două componente. Sunt măsuri care vor afecta categorii de populație și evident că oamenii aceia și familiile lor nu vor fi foarte fericiți.”
Cu alte cuvinte, guvernul este conștient că vor exista efecte directe asupra veniturilor unor categorii sociale, mai ales în rândul bugetarilor și al celor care beneficiază de diverse forme de sprijin public.
Însă, în paralel, vor fi introduse și măsuri de natură compensatorie, care au rolul de a aduce un echilibru social și de a reduce tensiunile dintre categoriile privilegiate și cele vulnerabile.
Măsuri de ”justiție socială”
Președintele a explicat că reformele vor include și elemente de „justiție socială”, menite să repare dezechilibrele acumulate în sistemul bugetar și în distribuirea beneficiilor statului.
„Pe de altă parte – și asta a fost asumat de toate partidele care au format coaliția – vor fi măsuri, să le spunem din categoria ‘justiție socială’, care vor repara multe nedreptăți, care s-au făcut între ‘categorii privilegiate’ și oamenii care nu au șansa de a fi în Consilii de Administrație la diferite companii de stat și fel de fel de alte privilegii.”
„Deci, eu cred că în momentul în care oamenii vor vedea și acest tip de măsuri luate împotriva unor categorii mici, privilegiate, sentimentul de nemulțumire va fi atenuat.”
Discuția cu Ursula von der Leyen despre termenele PNRR
În cadrul Consiliului European, președintele României a avut o întâlnire importantă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta despre implementarea reformelor și accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Am avut o discuție de principiu pe cele două subiecte care ne preocupă de când am preluat mandatul: deficitul și măsurile care să reducă deficitul, și PNRR-ul și modul de a optimiza banii pe care îi avem la dispoziție până în august anul viitor.”
Deși nu a fost stabilit un calendar clar, președintele a subliniat că discuțiile vor continua la nivel tehnic între experții din România și cei din Comisia Europeană.
„Asta a fost discuția care urmează să fie continuată de echipele tehnice (…)”
Măsurile vor fi adoptate până la sfârșitul lunii iulie
Un alt subiect important abordat de președinte a fost legat de calendarul adoptării măsurilor de ajustare fiscală. Nicușor Dan a reiterat că o parte dintre acestea vor fi implementate chiar din luna august, în timp ce altele vor intra în vigoare la începutul anului 2026.
„Așa cum am agreat înainte de formarea Guvernului, o să avem un set de măsuri, o parte dintre ele sunt prevăzute în planul de guvernare.”
Guvernul își asumă responsabilitatea de a adopta rapid legislația necesară, astfel încât primele măsuri să fie adoptate până la finalul lunii iulie:
„Ele trebuie transpuse în acte normative și asumarea Guvernului este că vom avea un prim set de acte normative care să treacă de Parlament într-o sesiune extraordinară, până la sfârșitul lunii iulie.”
Implementarea acestor măsuri va fi etapizată:
„O parte dintre ele urmează a fi aplicate începând cu 1 august, iar o altă parte, începând cu 1 ianuarie anul viitor.”
Ce urmează pentru români în contextul acestor reforme
Pentru cetățeni, lunile următoare vor aduce schimbări semnificative. Guvernul va trebui să comunice clar și eficient, pentru ca românii să înțeleagă de ce sunt necesare aceste decizii și care sunt beneficiile pe termen lung.
Pe termen scurt, este posibil ca mulți români să simtă direct efectele reducerilor bugetare, mai ales cei care lucrează în sistemul public sau beneficiază de ajutoare sociale. În același timp, Guvernul promite corectarea inechităților și eliminarea privilegiilor nejustificate.
Președintele transmite că direcția este una corectă, chiar dacă nu va fi ușor de urmat. România are nevoie de o economie sănătoasă, funcțională, iar reformele nu mai pot fi amânate.
Pe măsură ce măsurile vor fi adoptate și aplicate, rămâne de văzut cât de rapid vor apărea și rezultatele. România se află la o răscruce și, așa cum a subliniat președintele, echilibrul între ajustări și măsuri sociale va fi esențial pentru a menține coeziunea socială și stabilitatea politică.
